Biroul Permanent al Senatului discuta miercuri cererea DNA în cazul Gabriel Oprea

• Tweet

Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat într-un comunicat că solicită Senatului României aprobarea cererii de urmărire penală a lui Gabriel Oprea, fost ministru de Interne, pentru două infracţiuni de abuz in serviciu.

Miercuri, la ora 11, este convocată o ședință a Biroului Permanent al Senatului care are pe ordinea de zi scrisoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de încuviințare a urmăririi penale a fostului ministru de interne și vciepremier Gabriel Oprea, acesta fiind și senator. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a sugerat luni că nu ar trebui convocată o sesiune extraordinară şi că cererea DNA de urmărirea penală a fostului ministru Gabriel Oprea ar trebui tratată în timpul sesiunii ordinare, care începe la 1 februarie, dar se va consulta cu colegii din Biroul Permanent.

Biroul Permanent trimite documentele către Comisia juridică, unde Gabriel Oprea poate consulta dosarul. Comisia avizează cererea Parchetului și o trimite plenului spre adoptare.

Solicitarea privind începerea urmăririi penale față de Gabriel Oprea a fost trimisă la Senat, după ce a fost semnată de adjunctul procurorului general, Codruț Olaru. Inițial, solicitarea trebuia semnată de prim-adjunctul procurorului general, însă Bogdan Licu a anunțat că se abține. Asta în condițiile în care Oprea i-a fost coordinator de doctorat lui Licu, arată Digi24.

UPDATE: Cererea de urmărire penală față de fostul vicepremier Gabriel Oprea a primit și o primă reacție de la Parchetul General. Procurorul general se abține de la soluționarea cererii, aceasta urmând a fi soluționată de prim adjunctul său. "Având în vedere obligaţia de rezervă specifică magistraţilor şi consecvent poziţiei adoptate întotdeauna în cazul dosarelor aflate în curs de soluţionare, domnul Tiberiu Mihail Niţu - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că nu este oportun să facă nici un fel de declaraţii în ceea ce priveşte aspectele de la punctul 2 al comunicatului Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Totodată, procurorul general doreşte să sublinieze faptul că activitatea procurorilor este guvernată de principiul independenţei, astfel încât nimeni nu poate interveni în deciziile procurorului de caz. În considerarea acestor principii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a abținut de la soluționarea solicitării Direcției Naționale Anticorupție, aceasta urmând a fi soluţionată de prim adjunctul procurorului general", transmite Parchetul general, într-un comunicat.

Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a declarat astazi ca solicitarea DNA nu ajunsese încă la Senat, pana la ora 12.00, şi că se va consulta cu colegii pentru a vedea daca se va face o sedinta saptamana aceasta, inainte de inceperea sesiunii parlamentare. "Am sa fac o consultare cu colegii mei, membrii Biroului Permanent, sa vad daca au disponibilitatea de timp necesara pentru a convoca Biroul si a avea cvorumul de sedinta. Si, sigur, dupa aceea voi lua hotararea. Suntem in vacanta parlamentara. Dupa parerea mea, trebuie, in mod normal, tratat in timpul sesiunii parlamentare o asemenea solicitare. Dar, asa cum v-am spus, voi face si o consultare cu colegii" a declarat Tariceanu, citat de Hotnews.

Oprea a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă susţinută după ce DNA a solicitat Senatului aprobarea urmăririi sale penale, că se pune la dispoziţia justiţiei, precizând însă că se consideră nevinovat. El a făcut de asemenea referire la principiile sale politice, acuzându-şi adversarii că ar fi administrat o lovitură UNPR.

DNA arata în comunicatul citat ca Gabriel Oprea ar fi fost insotit de politia rutiera in cvasitotalitatea deplasarilor sale - 1607 deplasări - fara sa existe conditii legale pentru asta. Numarul deplasărilor cu coloana oficiala efectuate de fostul ministru ar fi de 3 ori mai mare decât numărul celor realizate în aceeași perioadă pentru însoțirea președintelui României și de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, ultimii doi avand insa dreptul, conform legii, la însoțire permanentă.

A doua acuzaţie de abuz în serviciul este legată de faptul că Gabriel Oprea, având funcţia de ministru de Interne, ar fi încheiat un protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Tiberiu Niţu, ar fi beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.

Comunicatul DNA:

"În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de OPREA GABRIEL, senator în Parlamentul României, fost viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul în perioada în care a deținut funcția ministerială.

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Oprea Gabriel, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

1. Infracțiunea de abuz în serviciu constând în folosirea resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, în mod nelegal, însoțirea deplasărilor efectuate de ministru cu echipaje ale poliției rutiere.

În perioada ianuarie 2014 - noiembrie 2015, Oprea Gabriel a deținut funcția de ministru al Afacerilor Interne (iar începând cu martie 2014 și pe cea de viceprim-ministru pentru securitate națională). În toată această perioadă, demnitarul a beneficiat de însoțire permanentă cu echipaje ale poliției rutiere, cu încălcarea condițiilor prevăzute de Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce prevede că beneficiază de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului și prim-ministrul).

În cazul miniștrilor, același act normativ prevede că aceștia pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere doar în situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgență (condiții care trebuie îndeplinite simultan).

Din probele administrate în cauză a rezultat că, în perioada menționată, ministrul Oprea Gabriel a fost însoțit în cvasitotalitatea deplasărilor, într-un regim rezervat de lege exclusiv președintelui României, președinților celor două camere ale Parlamentului și prim-ministrului.

Aceste misiuni includeau deplasările zilnice la sediul Ministerului și cele săptămânale la ședințele de Guvern, împrejurări care nu pot fi calificate ca situații deosebite în sensul avut în vedere de legiuitor. Totodată, poliția rutieră însoțea deplasările la destinații cu vădit caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnică la locuința personală), inclusiv în afara programului de lucru și în zilele nelucrătoare, situații în care nu poate fi justificată în mod obiectiv o urgență.

În cadrul compartimentului special (Serviciul Operativ Special din Brigada Rutieră a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București care asigură însoțirea coloanelor oficiale) au fost desemnați lucrători care aveau ca atribuții exclusive însoțirea ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a 3 polițiști pentru fiecare post (două schimburi și o rezervă). Lucrătorii erau permanent la dispoziția ministrului, așteptându-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinației.

Din probele administrate rezultă că ministrul Oprea Gabriel realiza în medie aproximativ 5 deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoțit de echipaje ale poliției rutiere. Spre exemplu, în perioada 2 ianuarie - 21 octombrie 2015, s-au realizat 1607 misiuni de însoțire a deplasărilor efectuate de ministrul de interne pe raza municipiului București. Numărul total al acestor misiuni este de aproximativ 3 ori mai mare decât cele realizate în aceeași perioadă pentru însoțirea președintelui României și de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptățiți la însoțire permanentă conform prevederilor legale.

Prin aceste fapte a fost produsă o vătămare a intereselor legitime ale Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Deturnarea resurselor poliției rutiere care ar fi trebuit să contribuie la fluidizarea circulației în municipiul București și folosirea acestora pentru a facilita deplasarea unui demnitar neîndreptățit legal la acest beneficiu, cu efectul îngreunării deplasării celorlalți participanți la trafic, a pus instituția în imposibilitatea de a-și îndeplini una din funcțiile esențiale (supravegherea și controlul circulației pe drumurile publice).

Aceasta,în condițiile în care, însoțirea unui demnitar de către poliția rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoțire și a vehiculului corespunzător, cât și instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranță a traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât și pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.

Fiecare deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui număr semnificativ de agenți de poliție de la posturile unde își desfășoară în mod obișnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul (de spre exemplu, pentru deplasarea Ministrului Afacerilor Interne din seara de 20.10.2015, dispozitivul a fost format din 27 de polițiști aflați în intersecțiile de pe traseu).

Utilizarea nelegală a autovehiculelor a produs și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, constând în contravaloarea combustibilului utilizat pe parcursul misiunilor de însoțire și a uzurii corespunzătoare. De asemenea, ministrul Oprea Gabriel a obținut un folos necuvenit, constând în reducerea timpului alocat deplasărilor. Astfel, cercetările efectuate până în prezent au relevat că, prin folosirea antemergătorilor și a agenților de poliție care opreau circulația celorlalte vehicule în intersecții, același itinerar putea fi parcurs în mai puțin de jumătate de timp, având în vedere că viteza de deplasare a coloanei pe raza municipiului București putea atinge și 120 km/h.

Confortul suplimentar creat în acest mod demnitarului în raport cu toți ceilalți participanți la trafic, în scopul ușurării deplasărilor cu caracter privat sau care nu erau justificate de împrejurări excepționale și urgente, reprezintă un privilegiu la care nu este îndreptățit și care are astfel natura unui folos necuvenit.

Din probele administrate până în prezent a reieșit că activitatea de însoțire se realiza cu știința și acceptul ministrului, care a dispus cu privire la modalitatea în care să se realizeze însoțirea. Totodată, a mai rezultat și că au existat situații în care ministrului i s-a propus ca anumite deplasări private să se realizeze fără însoțirea poliției rutiere, însă acesta a solicitat în mod expres prezența echipajelor.

2. Infracțiunea de abuz în serviciu constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.

La data de 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-a înregistrat Protocolul nr. 12 privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la încheierea protocolului de către ministrul Oprea Gabriel, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții, în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general cu echipaje ale poliției rutiere.

Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.

Protocolul a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate pe raza municipiului București. În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

La data de 03 iulie 2015, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București. Din documentul menționat rezultă că singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și prim-ministrul dintre categoriile de persoane îndreptățite legal (președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum și ministrul de interne și procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu exclusiv ca urmare a modului în care ministrul Oprea Gabriel și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 15 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală. Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție."

Problema utilizării abuzive a coloanei oficiale de către fostul ministru de Interne Gabriel Oprea a apărut în spaţiul public în urma morţii politistului Bogdan Gigina, care a cazut cu motocicleta intr-o groapa de pe bulevardul Stirbei Voda din Capitala, in timp ce conducea coloana oficiala care deschidea calea vicepremierului Oprea.

In noiembrie 2015, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si-a declinat competenta in favoarea DNA in privinta dosarului legat de moartea politistului Bogdan Gigina si de folosirea de catre Gabriel Oprea a coloanei oficiale.