• Tweet

In mod paradoxal, comunistii pare ca se pricepeau mai bine la un capitol esential de business, inovarea, decat mostenitorii "Epocii de Aur", capitalistii de dupa Revolutie, arata un studiu realizat de KeysFin pe baza datelor oficiale din ultimii 50 de ani in ceea ce priveste inventica si protectia proprietatii intelectuale.

Sa stii sa iti prezinti marfa! O regula esentiala de afaceri pe care romanii o experimenteaza de 25 de ani, dupa standardele capitaliste. Cu prea putin succes, dovada faptul ca nivelul de trai, indicatorul real al performantei economice, este la limita saraciei extreme. Interesant este ca, desi avem senzatia ca traim intr-o epoca a inovatiei si cercetarii, suntem cu mult in urma tovarasilor de pe vremea lui Ceausescu. In ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), la Oficiul de Stat pentru Marci si Inventii (OSIM) s-au inregistrat 94.481 de cereri de brevete de inventie si 59.443 de brevete acordate.

Privind in oglinda, in cei 25 de ani de dupa Revolutie, numarul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de inventie. Si mai tulburator este faptul ca in 2014 am ajuns sa avem mai putine brevete de inventie acordate decat in 1920! Potrivit analistilor de la KeysFin, statistica releva o situatie care trebuie sa ne puna pe ganduri. "La capitolul inovatie, am ajuns sa punctam comercial mai prost decat acum 95 de ani, la doi ani distanta de Marea Unire. Mai mult chiar, datele OSIM arata ca blamatii comunisti au stiut sa exploateze mai bine creierile romanilor in interes de business decat au facut-o capitalistii, in ultimii 25 de ani", afirma expertii KeysFin.

Interesant este ca, pe masura ce ne-am adancit in libertatea economica, romanii au inovat tot mai putin, importul de tehnologie si marci din Occident luand locul cercetarii traditionale.  Asa am ajuns sa importam mai mult decat producem, sa depindem de ce ne ofera strainii si sa exploatam prea putin proverbiala inteligenta romaneasca, brevetele de inventie si marcile fiind considerate un indicator relevant al inteligentei economice. Daca in 1990 erau inregistrate 3081 cereri de brevete de inventie si erau aprobate 1428, un deceniu mai tarziu, numarul acestora scadea la o treime, iar in 2014 abia daca depaseau 1000 de cereri si putin peste 300 de brevete acordate.

Potrivit Laurei Leonte, avocat specializat in dreptul proprietații intelectuale și consilier in proprietate industriala, partener in cadrul societații de avocați Postu Leonte & Asociații SCA, una din cauze o reprezinta si migrarea activitații creative inafara Romaniei. "Rezultatele inovative ale romanilor sunt transferate companiilor straine, care in mod evident aleg sa iși protejeze invențiile in teritorii straine, in care urmeaza sa le exploateze efectiv. De altfel, majoritatea companiilor internaționale cu activitate pe piața comunitara aleg sa iși protejeze invențiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de catre Oficiul European pentru Brevete și nu de OSIM", afirma expertul de la Postu Leonte & Asociații SCA (www.postuleonte.ro ).

Astfel s-a ajuns ca in 2014, din totalul de 2981 de brevete aplicabile in Romania, 2661 erau inregistrate la nivelul UE si numai 320 la noi in tara, prin OSIM. In 2002, raportul era invers - 755 inregistrate la OSIM si numai 497 la Oficiul European. Nici cu inregistrarea marcilor nu stam mai bine. De la an la an, numarul business-urilor cu licenta protejata a scazut puternic. Daca in anul de gratie 2006, erau inregistrate 22.570 de marci la OSIM, in 2014, numarul lor a scazut la 10.763. Potrivit analistilor de la KeysFin, statistica denota faptul ca cei 25 de ani de capitalism au reusit sa ingroape un sector, cel al cercetarii, care in trecut producea solutii pentru economia romaneasca. "Ne bazam, in prezent, mai mult pe realizarile personale decat pe cele ale unor structuri organizate, cum erau pe vremuri institutele de cercetare", afirma expertii.

"Cultura de business la romani este in continuare deficitara. N-am inteles inca faptul ca, pentru o afacere de succes, este nevoie sa oferi tot timpul ceva nou, ceva tentant pentru clienti, si sa stii sa iti protejezi inovatia. Asa se explica si faptul ca in Romania exista cele mai multe firme in insolventa si faliment din regiune si ca business-ul cu pedigree romanesc intarzie sa isi asume un rol relevant in exporturi. Oferim in continuare mai multa materie prima si prea putine produse finite, capabile sa asigure o dezvoltare pe diagonala a economiei", au mai spus analistii Keysfin.

Institutele de cercetare-dezvoltare, laboratoarele private, instituțiile de invațamant superior, stațiunile didactice, toate sufera in prezent pentru ca nu dispun de dotari la standarde competitive și de fonduri cu care sa susțina efortul creativ. "Este un alt caz in care avansul tehnologic și creativitatea galopeaza, lasand in urma uneltele care sa le transforme in valori concrete - mijloace legale actuale și eficiente, susținere financiara inclusiv din partea autoritaților, informație de specialitate calitativa și ușor de accesat, afirma avocatul Laura Leonte.

"Talentul creativ al romanilor - acest brand de țara, este deja o resursa incontestabila la scara larga. Problema ține de fapt de mijloacele de valorificare a acestei resurse la noi acasa" - Laura Leonte, avocat de business. Potrivit expertilor, exista insa semnale pozitive care arata ca situatia are sanse sa se redreseze.
  "Avem clienți care ne solicita chiar și dincolo de asistența juridica in privința obținerii brevetelor de invenție, a inregistrarii de marci și a protejarii proprietații intelectuale in general. Aceștia vor consiliere in vederea obținerii de finanțare pentru activitatea de creație. Este imbucurator ca romanii sunt interesați sa scrie cat mai bine proiectele pentru obținerea de fonduri nerambursabile acordate pe linie naționala. Și mai imbucurator este ca romanii incep sa mizeze pe dimensiunea transnaționala a ideilor creative pe care le dețin și doresc sa obțina finanțare in cercetare și inovare prin fondurile gestionate direct de instituțiile Uniunii Europene, fie prin participarea la procedurile de achiziție publica lansate de acestea, fie prin obținerea de granturi pentru proiecte de cercetare și inovare", a afirmat avocatul Laura Leonte.

In perioada 2014-2020, Uniunea Europeana intenționeaza sa aloce 80 de miliarde de euro pentru finanțare in domeniul cercetarii prin programul HORIZON2020 operat direct din Bruxelles, in cadrul caruia sunt sprijinite in special inovarea sociala, stimularea noilor evoluții tehnologice și a brevetelor, inclusiv protejarea proprietații intelectuale rezultate, obiectivul principal fiind dezvoltarea unei societăți și a unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în Uniune. Potrivit expertilor, sustinerea inovatiei are potențialul de a corecta din problemele existente și totodata de a crește vizibilitatea Romaniei pe plan european in domeniul inovarii, ceea ce ar atrage finanțatori dispuși sa investeasca in cadrul companiilor romanești.

Un alt instrument care poate ajuta in acest sens este recenta Lege nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali - business angels, prin care li se acorda acestora din urma anumite facilitați fiscale in legatura cu investițiile facute in baza legii menționate. Studiile recente arata ca in principiu 80% din valoarea unei afaceri este data de bunurile intangibile, fața de 20%, cat era apreciata in trecut. Așa se explica practic diferența dintre valoarea unei companii așa cum rezulta din documentele contabile și valoarea de piața a acesteia, brandul avand un impact economic asupra mai multor factori, dintre care cel mai important este fidelizarea clientelei.

Taxele pentru o inregistrare de marca in UE pornesc de la 900 de euro. O suma destul de mare, care descurajeaza pe multi, avand in vedere ca la OSIM, taxele pleaca de la 200 de euro. Important este ca, spre deosebire de marca inregistrata in Romania, la OSIM, o marca comunitara, odata inregistrata, ofera protecție nu doar in Romania, ci in toate statele membre UE. "Cred ca cel mai important este sa conștientizezi valoarea brandului tau - ce nu poate fi protejat legal decat prin inregistrarea marcii și sa incepi de undeva", sustin expertii.

"Ca și procedura, inregistrarea in UE este mult mai avantajoasa pentru companiile de talie internaționala, intrucat cererea de brevet european este depusa și examinata o singura data. Insa, din momentul acordarii brevetului, protecția oferita de acesta se poate extinde in toate statele membre ale Convenției privind eliberarea brevetelor europene (in prezent 38 de state membre, Romania putand fi desemnata ca teritoriu de protecție din 2003). In Romania, ca și in oricare alt stat de protecție desemnat, brevetul european urmeaza sa fie supus acelorași reguli ca și brevetul național, in schimbul unor taxe anuale de menținere in vigoare a brevetului achitate catre OSIM", afirma Laura Leonte.

O cerere de marca depusa la OSIM ii confera antreprenorului roman un termen de 6 luni in care poate depune fara riscuri din partea concurenței aceeași marca și la oficiul european (OHIM) , pentru o protecție mai sporita. In acest timp, solicitantul se poate lamuri daca dorește sa investeasca mai departe in respectivul business sau poate face rost de finanțare. Mai mult decat atat, o marca naționala, odata inregistrata și utilizata adecvat, poate bloca cu succes orice cerere de marca comunitara viitoare care ar putea crea un risc de confuzie in randul consumatorilor cu privire la originea produselor și serviciilor acoperite de respectivele marci.