• Tweet

România se află pe ultimul loc în UE şi pe locul 72 la nivel mondial, conform statisticilor Forumului Economic Mondial când vine vorba de egalitatea între femei și bărbați. Femeile din România continuă să fie preferate în posturile și sectoarele de activitate prost plătite, iar salariul acestora continuă să fie statistic mai mic decât al bărbaților angajați pe posturi similare.

Deși numeroase femei sunt discriminate la locul de muncă sau în cadrul procesului de recrutare, puține ajung să reclame diversele situații de discriminare și hărțuire cu care se confruntă. Pentru că aceste situații nu pot fi trecute cu vederea, Coaliția anti-discriminare oferă consiliere juridică online în mod gratuit tuturor persoanelor discriminate și te incurajează să sesizezi online cazurile de discriminare cu ajutorul portalul antidiscriminare.ro.

Legislație vs. realitate

Conform legislaţiei din România, „egalitatea de șanse între femei și bărbați" reprezintă „luarea în considerare a capacităților, nevoilor și aspirațiilor diferite ale persoanelor de sex masculin și respectiv feminin și tratamentul egal al acestora". Totuși, dacă aruncăm o privire la Parlamentul României, observăm că doar 11,81% din legiuitorii țării sunt femei. La 1 septembrie 2015, din cei 383 de deputați, doar 53 erau femei și din cei 167 de senatori, doar 12 erau femei. Şi în alte poziţii-cheie decizionale din instituţii importante ale statului, femeile ocupă locuri puţine - din 22 de miniștri, doar 4 sunt femei, iar din 9 judecători ai Curţii Constituţionale, doar 2 sunt femei.

Una dintre cele mai grave forme de inegalitate întâlnite în România afectează femeile care, din lipsa unui sistem de protecție socială funcțional, sunt nevoite să stea acasă pentru a-i îngriji și susține pe membrii mai în vârstă sau mai tineri ai familiei. Această situație le îngreunează viața socială și profesională, le îngrădește libertățile și oportunitățile și le predispune la depresie, singurătate si stimă de sine scăzută, conform unor studii internaţionale. Spre exemplu, un studiu European recent realizat pe 514 milioane de persoane, arată că multe femei căsătorite și femei casnice au dificultăți în a echilibra cariera cu viața de familie. Multe femei din România se ocupă singure de treburile casnice şi din gospodărie, precum și de creșterea copiilor, în timp ce o persoană de gen masculin este în cele mai multe cazuri „scutită" de aceste responsabilităţi. La fel se întâmplă şi în ceea ce priveşte îngrijirea persoanelor în vârstă, responsabilitate care cade cel mai frecvent în grija femeilor, din cauza lipsei unui sistem de asistenţă pentru bătrâni.

Sunt femeie, vreau drepturi egale pe piaţa muncii!

Dacă vorbim despre recrutarea într-un loc de muncă în România, există diferențe importante de atitudine față de bărbați în comparație cu modul în care sunt tratate femeile. Diferențele există și în ceea ce privește formarea şi perfecţionarea profesională, promovarea, salarizarea, efectele concediului de creștere a copilului asupra viitorului profesional, dar şi hărţuirea sexuală. Conform cercetărilor realizate în ultimii 15 ani, o majoritate îngrijorătoare a persoanelor hărţuite la locul de muncă sunt femei. Cel mai des trec prin cazuri de hărțuire sexuală la locul de muncă femeile sub 30 de ani, din mediul urban şi contrar stereotipurilor legate de educaţie, acestea au studii superioare. În majoritatea cazurilor agresorii fac parte din categoria persoanelor cu funcţii superioare.

Jumătate din forța de muncă feminină din România ocupă posturi slab plătite: asistente administrative, vânzătoare, lucrătoare slab calificate sau necalificate. Datele furnizate de INS in 2013 arată că femeile câştigă în continuare cu 8% mai puţin decât bărbaţii. În plus, femeile din România se confruntă adesea cu refuzul la angajare din cauza vârstei lor, indiferent că vorbim de tinerețe sau maturitate.

„Atunci când participă la un interviu de angajare, multe femei sunt întrebate despre intențiile lor de a-şi întemeia o familie sau, dacă au deja una, în ce măsură acest lucru va sta în calea obligațiilor de la locul de muncă. Aceste întrebări puse de angajatori sunt discriminatorii și arată prejudecăţile acestora: ei presupun că performanța femeilor ar avea de suferit doar pentru că acestea au o familie," ne spune Simona-Maria Chirciu, expertă în discriminare de gen, Centrul FILIA.

C.L., o tânără de 30 de ani, a participat la un interviu de angajare la o firmă de teleshopping din București pentru postul de secretară. A fost întrebată ce planuri are pentru următorii 5 ani, dacă are un partener și dacă dorește să rămână însărcinată în viitorul apropiat. Aceste întrebări extrem de personale vizează viața privată și au fost puse la interviul de recrutare, atât face-to-face, cât în scris. Este important să reținem că angajatorii nu au sub nicio formă dreptul să pună asemenea întrebări, întrucât sunt discriminatorii, depășesc limitele sferei profesionale și nu vizează competențele reale ale persoanei intervievate pentru un post.

Unei femei în vârstă de 45 de ani, specializată în reprezentarea intereselor unor categorii sociale defavorizate i s-a spus în cadrul unui interviu că are deja o vârstă înaintată și prin urmare nu poate fi angajată. Singurul criteriu ce a fost luat în calcul de angajatori a fost vârsta, nicidecum experiența și expertiza ei în domeniu, ceea ce denotă o discriminare multiplă din partea angajatorului pe criteriile gen și vârstă.

C.A., tânără absolventă cu studii postuniversitare în științe politice, în vârstă de 24 de ani, a aplicat pentru un post de Asistent Manager la o firmă de vânzări imobiliare și terenuri în București. Angajatorul a cerut un CV cu poză și, observând că aplicanta e tânără și plăcându-i aspectul, i-a propus să se vadă în fața unui restaurant. Acolo i-a cerut tinerei să intre în mașina lui, spunându-i că o duce să vadă firma, care e în afara Bucureștiului, pe un câmp. În mașină, acesta a pipăit-o și i-a facut propuneri sexuale folosind un limbaj insinuator. Acest gen de comportament din partea angajatorului constituie hărțuire sexuală putând, în anumite situaţii să ajungă la nivelul de gravitate al unei infracţiuni și trebuie sesizat autorităţilor. La rândul lor, autorităţile trebuie să fie pregătite să abordeze astfel de cazuri într-un mod adecvat şi sensibil, fără stereotipuri de gen.

Apără-ți drepturile! Sesizează discriminarea pe antidiscriminare.ro!

Coaliţia anti-discriminare oferă consiliere juridică online în mod gratuit tuturor celor discriminaţi. Consilierea e disponibilă pe portalul antidiscriminare.ro.
Sistemul de consiliere este unul simplu de urmat, în 3 paşi. Accesează site-ul antidiscriminare.ro şi pe prima pagină vei observa butonul „consiliere juridică online."

Dacă dorești, ne poţi da şi alte informaţii suplimentare, cum ar fi criteriul în baza căruia consideri că eşti discriminat sau mai multe detalii despre modul în care ai încercat până în acest moment să îţi faci dreptate. Poţi să ataşezi solicitării tale şi alte documente relevante pentru situaţia în care te găseşti. Un expert jurist îţi va răspunde la solicitare în termen de cinci zile lucrătoare, pentru a te sfătui asupra paşilor ce trebuie urmaţi pentru ca autoritățile competente să sancționeze discriminarea.