In scandalul "Miorita", Marian Munteanu ii da dreptate lui Alex Stoenescu, cel care a afirmat ca balada e cea mai mare cacialma trasă vreodată românilor

Postat la: 30.11.2015 | Scris de: ZIUA NEWS

Un text publicat in una din cartile istoricului Alex Stoenescu a reaprins o dezbatere care - cum altfel? - s-a regasit intens in mediul on-line, cu precadere pe Facebook, unde a devenit , rapid, "viral". In esenta este vorba de balada Miorita si de "falsificarea acesteia". Opinia publica din spatiul virtual a sarit ca arsa la o atare "blasfemie".

Publicam, mai intai, textul cu pricina, cel al istoricului Alex Stoenescu, dupa care o opinie ceruta de Ziuanews lui Marian Munteanu, pe care mediul online de azi - acelasi care se lupta in mediul virtual pentru Miorita - il stie mai mult ca lider al fenomenului Piata Universitatii, dar mai putin ca profesor de etnografie si folclor, care a predat ani de-a randul la Universitatea Bucuresti.

Alex Stoenescu, in cartea sa “Istoria loviturilor de stat în România” afirma: "Cercetări recente ale Şcolii româneşti de etnografie şi folclor afirmă că balada Mioriţa, în forma cunoscută de noi astăzi, nu este mai veche de secolul al XIX - lea şi se postează cu totul marginal faţă de filonul liric popular cel mai vechi. Povestea absurdă a ciobanului român care află că va fi asasinat de fraţii săi, ce provin obligatoriu din alte provincii româneşti (Transilvania şi Muntenia), că va pieri pentru a i se fura oile, şi faţă de care el, moldoveanul, se resemnează, este probabil cea mai mare cacialma trasă vreodată românilor. Nimic mai degradant decât transformarea esenţei mitice a tradiţiei româneşti a oieritului într-o crimă pentru jaf în faţa căreia victima visează la stele. Originea curată a acestei balade mutilate în conţinut şi formă a fost identificată în Transilvania, sub consistenţa rezistentă şi profundă a Colindei păcurarului (de la pecus, pecoris - turmă, în lb. latină), în care este vorba despre o confrerie a ciobanilor compusă din iniţiaţi, în care membrii sunt fraţi în accepţiunea mitică, relevată exemplar de Mircea Eliade, şi care ne duce cu gândul la capnobaţii umblători pe nori. Din această confrerie arhaică, cel mai tânăr doreşte să iasă, într-o variantă, prin încălcarea jurământului de castitate. Pentru asta este pedepsit ritual prin excludere, fiind considerat mort pentru fraţii săi".

Marian Munteanu, antropolog: "Alex Mihai Stoenescu este printre puținii, extrem de puținii intelectuali vizibili în dezbaterea publică de la noi care au bunul obicei să se documenteze atunci când abordează chestiuni ce ies din sfera lor strictă de expertiză. Îmi face plăcere să vă confirm că, în esență, observațiile sale sunt corecte și, într-adevăr, în jurul Mioriței s-a țesut, în timp, o confuzie de dimensiuni cumplite. Este vorba de o falsificare grosolană, construită și susținută vreme de 150 de ani, în jurul uneia dintre variantele Mioriței. Nu mă refer atât la modificările aduse de Alecsandri textului publicat în colecția sa, cât mai ales la felul în care o secvență ritualică a fost extrasă din zona imaginarului și proclamată drept așa zisă... realitate psiho-socială cu caracter general. (Nu o să insist acum cu privire la așa-zisa reprezentativitate a nucleului narativ de care vorbim ci voi aminti că registrul epic tradițional cuprinde peste 200 de balade, din care aproape 100 sunt construcții cu o reprezentativitate și circulație zdrobitoare. Doar interpretarea ansamblului acestor texte îi poate îngădui cuiva să-și pună problema participării acestor capodopere la tabloul fondului identitar românesc.) Sistemul nostru educațional a fost sufocat de multe aiureli (sau chiar dezinformări voite) cu privire la specificul nostru cultural, spiritual și istoric, iar cazul 'Miorița' este, fără îndoială, unul din exemplele cele mai monumentale de psihoză publică, adesea întețită în chip inacceptabil de propagandiști de cea mai joasă speță. Dacă publicului larg nu i se pot imputa în nici un caz anumite erori de apreciere (oamenii fiind victime ale dezinformărilor și propagandei), intelectualii ce se pretind 'judecători' ai poporului român și vituperează împotriva așa-zisului abandon mioritic românesc, nu au nici o scuză. Și asta pentru că școala etnologică românească oferă date suficiente pentru cei care doresc, într-adevăr, să se pronunțe documentat și pertinent cu privire la asemenea teme. Ar fi de dorit ca cei care trăncăne vrute și nevrute despre valorile reprezentative ale poporului român să pună, mai întâi, mâna pe carte. Și, iată, un bun început ar fi să studieze lucrările d-lui Stoenescu."