Medic: Prevalenţa fumatului a scăzut nesemnificativ din 2011 până în 2015. Este nevoie urgent de lege

• Tweet

Prevalenţa fumatului a scăzut nesemnificativ în intervalul 2011 - 2015 şi trebuie adoptată legea pentru interzicerea fumatului în locurile publice şi restricţionarea publicităţii la punctele de vânzare pentru a putea vorbi, peste câţiva ani, de mai puţini copii fumători, spune medicul Magda Ciobanu.

"Faptul că prevalenţa fumatului nu a scăzut semnificativ din 2011 până în 2015 ne arată că politicile nu au fost suficiente, de fapt nu a fost adoptată niciun fel de politică de combatere a consumului de tutun. Acum sperăm că se va aproba legea pentru interzicerea fumatului în locurile publice şi de asemenea se va restricţiona publicitatea la locurile de vânzare. Sperăm ca, într-un an - doi, să vedem rezultatele, adică mai puţini copii care se apucă de fumat şi mai mulţi români care se menţin nefumători", a spus Magda Ciobanu, medic specialist în pneumologie, cu ocazia Zilei Naţionale fără Tutun, organizată la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta".

Cu această ocazie, când au fost prezentate şi cele mai importante rezultate ale studiului "Cunoştinţele, atitudinile şi practicile populaţiei generale din România cu privire la consumul de tutun în 2015". Rezultatele arată că prevalenţa totală a fumatului în rândul populaţiei adulte se menţine constantă faţă de anul 2011, când a fost realizat un studiu cu metodologie asemănătoare (GATS 2011), recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi anume 26,2 faţă de 26,7 la sută.

Se observă însă o uşoară creştere a prevalenţei în rândul femeilor, de la 14,5% în 2011, la 16,8% în 2015. Unul dintre motivele pentru această creştere poate fi şi apariţia pe piaţă în ultimii ani a noi produse din tutun aromate, mai ales mentolate, fiind cunoscut faptul că femeile preferă acest tip de ţigări, mai ales dacă sunt şi "slim".

"Principalul motiv pentru care copiii şi adolescenţii încep să fumeze este faptul că adulţii fumează. Indiferent că e vorba de persoane publice pe care tinerii îi admiră, de părinţi şi profesori, care, fumând, nu mai au autoritatea şi legitimitatea de a le interzice să fumeze, formarea ca adulţi se face prin copierea obiceiurilor celor maturi. De aceea acţiunile de descurajare a debutului fumatului trebuie făcute de specialişti care, pe lângă cunoaşterea metodelor de comunicare dovedite a fi eficiente, trebuie să fie ei înşişi nefumători. Legea prevenţiei, dezbătută recent în Parlamentul României, trebuie să conţină, în mod obligatoriu, şi o prevedere referitoare la statutul de nefumător al celor care urmează să facă educaţie pentru sănătate", a declarat medicul Teodora Ciolompea, specialist în promovarea sănătăţii. Expunerea la fum de tutun la domicilu continuă să fie crescută, aproximativ 40% dintre adulţi fumând pasiv acasă, mai arată studiul.

"Interzicerea fumatului în spaţiile publice închise ce a fost avizată favorabil de toţi membrii Comisiei de sănătate a Camerei Deputaţilor sperăm să fie aprobată cât mai repede şi de plenul Camerei Deputaţilor şi promulgată de preşedinte. Uitându-ne la ceea ce s-a întâmplat în alte ţări, după implementarea acestei prevederi a scăzut semnificativ fumatul la domiciliu, cei mai câştigaţi fiind copiii. O dată ce îşi formează, la locul de muncă şi la cel de petrecere a timpului liber, un obicei din a merge în aer liber să fumeze, fumătorii vor tinde în a aplica şi acasă acest nou reflex", a spus Magda Ciobanu.

Din păcate, medicii continuă să fie reticenţi în a sfătui pacienţii să renunţe la fumat, mai mult de jumătate dintre fumătorii care au fost la medic în ultimul an afirmând că acesta nu i-a încurajat să renunţe. "În pofida ghidurilor de tratament al bolilor cardiovasculare şi pulmonare care recomandă la unison oprirea fumatului, medicii români evită să ofere pacienţilor lor o cale terapeutică dovedită a creşte speranţa de viaţă şi calitatea vieţii: renunţarea la fumat. Fumatul este în sine o boală ce poate fi tratată, şi este datoria fiecărui medic să ofere sfatul minimal de renunţare la fumat. Poate nu toţi medicii au timpul şi abilităţile personale necesare consilierii şi oferirii tratamentului necesar; însă cele 30 de secunde suficiente pentru a spune pacientului fumător să abandoneze fumatul pot salva o viaţă şi pot fi identificate în economia oricărei consultaţii", a atras atenţia medicul Miron Bogdan.

Românii continuă să cheltuiască mult pentru produse din tutun, aproximativ o treime dintre fumători cheltuind lunar cel puţin echivalentul unei treimi din salariul minim pe economie. Această constatare dovedeşte încă o dată că fumatul contribuie semnificativ la scăderea calităţii vieţii şi la menţinerea sărăciei, potrivit studiului. Neaşteptată este constatarea faptului că un procent semnificativ dintre fumători (6%) îşi cumpără ţigări la bucată, deşi această practică este interzisă de mai mult de şapte ani. Măsuri noi de contracarare a acestei tendinţe sunt necesare atât din perspectiva sănătăţii publice, cât şi a bugetului naţional. În acest context, măsura recent aprobată de Comisia de sănătate a Camerei Deputaţilor prin care se interzice vânzarea la bucată a ţigărilor de foi şi cigarillos va facilita aplicarea legii, însă sunt necesare măsuri de control inclusiv la nivelul micilor comercianţi.

Legat tot de comercializare, cei mai mulţi fumători (95%) îşi cumpără ţigările din magazine, şi nu de la comercianţi ilegali. Cu toate acestea, doar 88% din pachete poartă timbrul fiscal din România, ceea ce ridică semne de întrebare faţă de sursa de aprovizionare, mai ales a micilor magazine. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.005 persoane cu vârsta de 18 ani şi peste, rezidenţi pe teritoriul României. A fost folosit un eşantion reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani astfel încât profilul socio-demografic al respondenţilor s-a suprapus peste modelul populaţiei generale a României cu vârstă de peste 18 ani din punct de vedere al structurii pe genuri (52% sex feminin), pe medii de rezidenţă (55% din mediul urban), pe grupe de vârstă (19% cu vârste cuprinse între 18-29 ani, 37% de 30-49 ani, 45% cu vârstă de 50 ani şi peste) şi pe nivel de educaţie (11% cu studii inferioare, 63% cu studii medii şi 26% cu studii superioare). Studiul a fost realizat în perioada august - octombrie 2015. Eroarea este de 3,1%. Autorii studiului sunt Magdalena Ciobanu, Teodora Ciolompea şi Sorina Irimie.