• Tweet

Monica Iacob Ridzi, încarcerată la Spitalul Penitenciar Jilava, a obţinut, joi, premiul al doilea la concursul "Poezie de puşcărie", la secţiunea "Poezie femei", ea purtând proteze la picioare la decernarea premiilor, scrie pe Facebook scriitorul Dan Mircea Cipariu, preşedintele juriului.

"M-a impresionat teribil Monica Iacob Ridzi, cu proteze la picioare şi o privire care cutreiera parcă o altă lume", scrie Cipariu pe Facebook. Soţul Monicăi Iacob Ridzi, primarul din Petroşani Tiberiu Iacob Ridzi, a declarat pentru Mediafax că soţia sa a câştigat locul al doilea cu o poezie intitulată "Poezie despre viaţă", în care "exprimă în cuvinte exact ce simte şi ce trăieşte". El a mai spus că Monica Iacob Ridzi poartă două orteze la genunchi întrucât altfel nu poate merge. "Soţia mea poartă două orteze la genunchi, fără ele nu prea poate să meargă. Din câte am înţeles, ar putea fi o afecţiune colaterală bolii pe care o are. Din câte ştiu, soţia mea are probleme şi cu oasele, iar în urmă cu câţiva ani a suferit o fractură de platou tibial. Soţia mea mi-a spus că are dureri mari şi nu le dă jos ca să poată să meargă", a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi.

Legat de procesul pentru amânarea executării pedepsei, primarul a mai spus că termenul a fost amânat pentru 10 iulie, iar între timp soţia lui este internată în Spitalul Penitenciar Jilava. Administraţia Naţională a Penitenciarelor anunţă pe site că Penitenciarul Bucureşti Rahova a găzduit, joi, festivitatea de premiere a Concursului Naţional de Creaţie Literară "Poezie de puşcărie". În acelaşi comunicat, ANP anunţă penitenciarele câştigătoare, dar nu şi numele deţinuţilor premiaţi. La secţiunea Poezie femei, pe locul al II-lea, figurează Spitalul Penitenciar Jilava, unde este încarcerată Monica Iacob Ridzi. Concursul "Poezie de puşcărie", ajuns la cea de-a VII-a ediţie, derulată în perioada martie - mai 2015, este organizat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Bucureşti Poezie, Societatea Română de Radiodifuziune şi cu Asociaţia Euro CulturArt.

La etapa naţională a concursului, secţiunea Poezie, au participat 275 de deţinuţi din 32 de penitenciare, cu 474 lucrări, iar la secţiunea povestiri scurte s-au înscris 37 de deţinuţi din 16 unităţi penitenciare, cu 51 de creaţii. În cadrul concursului, au fost selectate şi declarate câştigătoare ale acestei ediţii 26 de poezii şi şapte povestiri scurte. Câştigătorii au fost premiaţi cu diplome şi cărţi, înmânate de preşedintele Filialei Bucureşti Poezie, Dan Mircea Cipariu, colaborator activ al proiectelor de creaţie literară derulate de Direcţia Reintegrare Socială a ANP.

Soţul Monicăi Iacob Ridzi, Tiberiu Iacob Ridzi, a anunţat, la sfârşitul lunii mai, că a depus o cerere de graţiere în numele fostului ministru, document în care au fost invocate atât starea de sănătate a acesteia, cât şi situaţia celor doi copii ai cuplului. În prezent, pe rolul Tribunalului Ilfov se află un dosar prin care Monica Iacob Ridzi cere să-i fie admisă cererea de întrerupere a executării pedepsei de cinci ani de închisoare, la care a fost condamnatată pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru Monica Iacob Ridzi solicită să fie întreruptă executarea pedepsei pentru că suferă de numeroase afecţiuni medicale, printre care trombofilie şi leuconeutropenie. Imediat după ce a fost încarcerată, Ridzi a reclamat condiţiile în care stau deţinuţii, spunând că sistemul medical din închisori nu este bine gândit şi că pentru un om bolnav ca ea condamnarea la închisoare este condamnare la moarte. Condamnată definitiv pe 16 februarie Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului.

Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină. În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei. Acuzaţiile aduse de procurori Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor. De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului. La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.