Retragerea SRI din câmpul tactic

Postat la: 26.11.2015 | Scris de: ZIUA NEWS

Din „câmpul tactic" al justiţiei. Astfel cum a fost el denumit de unul dintre conducătorii instituţiei. Generalul SRI, Dănuţ Dumbravă. Care, în luna aprilie, a declarat, cu subiect şi predicat, că SRI supraveghează calitatea probelor, modul în care lucrează procurorii până la finalizarea rechizitoriului şi, apoi, comportamentul judecătorilor, până când procesul este judecat definitiv.

În loc să sară ca ars, Consiliul Superior al Magistraturii s-a plasat, practic, de partea SRI. Şi, iată, s-a ajuns în situaţia în care Asociaţia „Magistraţilor Europeni pentru Democraţie şi Libertăţi" se sesizează şi sesizează, la rândul ei, autorităţilor de la Bucureşti că independenţa justiţiei este pusă în pericol. Chiar de către o altă instituţie importantă a statului. De către Serviciul Român de Informaţii. Ce facem? Continuăm politica struţului? Sau nu?

Ceea ce nu a precizat generalul SRI Dănuţ Dumbravă este dacă, nu care cumva, Serviciul Român de Informaţii merge şi mai departe. Supraveghind şi ceea ce se întâmplă cu persoanele condamnate. Pe parcursul executării pedepsei. Pentru că există informaţii şi în acest sens. În orice caz, câteva teme de reflexie, teme extrem de dureroase, preocupă, la cel mai înalt grad, această asociaţie europeană şi ar trebui să ne preocupe şi pe noi. Deci, în primul şi în primul rând, pe cei puşi să conducă întregul sistem judiciar. Oamenii din CSM. Asta dacă nu care cumva şi ei sunt „câmp tactic". Adică racolaţi.

Această restrângere a independenţei justiţiei şi diminuare a caracterului echitabil al proceselor - căci despre asta vorbim când spunem „câmpul tactic" - este operată pe multiple planuri. Care sunt acestea? Ne lămureşte atât Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, cât şi instanţa europeană. În primul şi în primul rând, este vorba de infiltrarea parchetelor şi instanţelor judecătoreşti cu ofiţeri acoperiţi. Cine sunt aceştia? Sunt fie ofiţeri SRI ori chiar ai altor servicii, care au fost plasaţi ca procurori şi judecători - vezi ca exemplu, cazul Victor Ponta - şi apoi promovaţi pe scară ierarhică, fie magistraţi care, de bunăvoie sau şantajaţi, au devenit colaboratori ai serviciilor.

De altfel, această formă de colaborare aproape s-a oficializat. De vreme ce magistraţii au obligaţia de a semna un angajament care îi obligă să ascundă, faţă de cei judecaţi şi faţă de apărătorii acestora, anumite probe plasate de servicii, prin intermediul parchetelor, în dosarul penal. Cum îşi mai poate exercita, în mod echitabil, în aceste condiţii, dreptul la apărare un cetăţean împotriva căruia s-a dezlănţuit, nu numai maşinăria justiţiei, ci şi cea a serviciilor secrete? CSM a promis că face o anchetă în legătură cu apartenenţa unor magistraţi la serviciile secrete. Dar această investigaţie nu a mai avut loc. Din motive necunoscute. Dar care pot fi lesne intuite.

„Câmpul tactic", astfel cum este el definit de unul dintre capii SRI, implică supravegherea procurorilor şi a judecătorilor şi chiar intensificarea unor asemenea acte de supraveghere, în eventualitatea în care aceştia au dat verdicte „neconforme". Neconforme cu ce? Care nu se conformează notelor informative produse de SRI. Respectiv, indicaţiilor sugerate de aceste note, privind felul în care ar trebui soluţionată o cauză.

Situaţia este extrem de gravă. Din mai multe direcţii. Este clar că, în ultimii zece ani, corupţia a crescut exponenţial, instituţionalizându-se. Şi generalizându-se. Aşa cum, de altfel, a subliniat, de mai multe ori, Klaus Iohannis, în timpul campaniei sale electorale şi imediat după preluarea mandatului prezidenţial. Aşa cum, de curând, a recunoscut, în mod oficial, până şi Laura Codruţa Koveşi, şeful DNA. La fel se întâmplă şi este o tristă realitate şi în ceea ce priveşte corupţia printre procurori şi judecători. Ceea ce înseamnă că operarea SRI în acest uriaş „câmp tactic" nu a condus la un rezultat pozitiv. Ci, dimpotrivă.

Într-un stat de drept, într-un stat cu o democraţie rezonabilă, cum încă pretindem sau ne închipuim că suntem, cum anume acţionează procurorii şi judecătorii nu este treaba vreunui serviciu de informaţii. Dacă există procurori corupţi, inclusiv în interiorul DNA, există şi alţi procurori care sunt cinstiţi şi care, aşa cum s-a dovedit, sunt capabili să-i prindă şi să le facă cuvenitele dosare penale şi rechizitorii. Dacă există judecători corupţi şi, din păcate, vedem că există, şi nu puţini, este treaba procurorilor să-i prindă şi se vor găsi alţi judecători cinstiţi care să-i condamne.

Şi, în fine, există Consiliul Superior Al Magistraturii care, în mod normal, dacă nu s-ar afla şi el în „câmpul tactic", ar avea datoria şi ar fi capabil să solicite, el însuşi, verificări şi investigaţii prin intermediul Inspecţiei Judiciare. Dacă Inspecţia Judiciară nu este şi ea „câmp tactic". Cred că semnalul Asociaţiei Magistraţilor Europeni ar trebui să ne cutremure. Şi să-l cutremure, în primul şi în primul rând, pe preşedintele Klaus Iohannis. Pentru că independenţa justiţiei este o chestiune care ţine de siguranţa statului.

Sorin Rosca Stanescu