Un nor radioactiv de la Cernobîl s-ar putea deplasa spre România. Avertismentul meteorologilor

• Tweet

Administrația Națională de Meteorologie avertizează că un nor poluant ce s-ar putea forma deasupra centralei nucleare de la Cernobîl s-ar putea îndrepta spre România. Meteorologii spun însă că, deoarece deplasarea ar fi lentă, norul nu ar pătrunde deasupra României.

"În intervalul 02 iulie ora 12- 03 iulie ora 06, circulaţia aerului la nivelul solului va fi în general slabă în partea de vest a Ucrainei, orientată de la nord spre sud (câmp anticiclonic, extins şi deasupra României). În cursul zilei de mâine, 03 iulie, direcţia de deplasare a maselor de aer va fi, în general, de la nord-nord-est spre sud-sud-vest. Rularea modelului de dispersie indică faptul că un nor de poluant care s-ar formă în jurul Centralei nucleare de la Cernobîl s-ar putea deplasa, în următoarele 36 de ore, înspre graniţa de est a ţării noastre, dar, deoarece deplasarea ar fi lentă, nu ar pătrunde deasupra teritoriului României", anunță ANM.

Nivelul de radioactivitate in jurul centralei de la Cernobil a crescut alarmant, joi dimineata acesta ajungand la o valoare de peste 10 ori nivelul normal. Russia Today relateaza ca aerul din zona este contaminat cu elementul radioactiv cesium-137. Cresterea nivelului de radiatii este rezultatul unor incendii masive. Autoritatile de la Kiev au anuntat ca nivelul radiatiilor e de 10 ori peste limita. Cesium-137 este unul dintre cele mai periculoase elemente nucleare, pentru ca se acumuleaza in organism si poate duce la boli precum leucemia, scrie ziare.com. Autoritatile ucrainene nu au facut, insa, vreo referire la eventuale pericole pentru sanatate pentru cei care locuiesc in zona, mentionand ca toti ceilalti indicatori monitorizati sunt in limite normale.

Potrivit autoritatilor ucrainene, un incendiu s-a intins pe o suprafata de circa 130 de hectare, marti. Flacarile sunt sub control in prezent, chiar daca focul nu a fost stins in totalitate. La fata locului s-au deplasat 117 pompieri si 24 de masini de interventie. "Cel mai rau scenariu - si cel mai probabil - este ca particule de plutoniu si uraniu sa fie re-suspendate si va fi o crestere a riscului de cancer in zonele invecinate", a explicat Cristopher Busby, secretarul stiintific al Comisiei Europene pe riscurile radiatiilor.

Ce trebuie să facem în cazul unei alerte radioactive. Medicul Tudor Ciuhodaru a oferit câteva sfaturi referitoare la primele măsuri ce trebuie luate n cazul unei evetuale alerte radioactive:

A. Care sunt limitele?

Limite admise de iradire 1mSv pe an, Sievertul măsoară doza absorbită de organism.Dozele peste 1Sv provoacă moartea celulară, cele medii modică ADN-ul cu risc de cancer chiar la peste 40 de ani de la expunere, cele sub 0,35 Sv duc la cancer, cataractă, boli cardiovasculae.

B. Ce trebuie să faceţi_

1. Să vă adăpostiţi! De reţinut că adapostul de orice tip (locuinţă, subsol) permite reducerea expunerii la radiaţii chiar şi de cinci ori. Corectă este poziţionarea în incaperea cea mai izolată de exterior şi în care se poate asigura izolarea cea mai bună prin acoperire şi etanşeizare (utilizând suplimentar bandă adezivă, bandă izolare, cârpe).

2.Nu intraţi în locuinţe cu îmbrăcămintea contaminată!Executaţi decontaminarea personală şi a hainelor şi pantofilor cu apă curentă, depozitare în saci de plastic.

3.Închideţi gurile de aerisire, instalatiile de ventilaţie sau de climatizare.

4. Utilzaţi mijloace de protecţie pentru aparatul respirator şi pentru întreg corpul ori de câte ori e nevoie: măştile contra gazelor şi costumele de protecţie speciale sau in lipsa acestora un echipament de protectie de tipul: salopetă, căciulă, mănuşi şi bocanci sau cizme. Atenţie!!! Mijloacele improvizate nu oferă protecţie mai mult de 3-7 minute în atmosfera contaminată, aşa că limitaţi la maximum deplasările în afara adăpostului.

5. Consumaţi alimentele şi apă doar din surse protejate şi avizate.

6. Nu blocaţi liniile telefonice.

7. În vederea unei eventuale evacuări în afara zonei contaminate puteti pregăti cele necesare.

C. Ce trebuie să mai ştiţi:

Supravegherea radioactivităţii mediului înconjurător se face prin dozimetrie iar evacuarea (sau autoevacuarea) asigură protecţia efectiva doar înainte de stationarea în zonele contaminate.
Asigurarea asistenţei medicale de urgenţă: se realizează în unităţile sanitare şi spitaliceşti din zona în care se amenajează spaţii protejate şi un circuit adecvat. Se tratează cazurile de iradiere şi contaminare pentru prima urgenţă.
Administrarea de iodură de potasiu-asigură protecţia împotriva iodului radioactiv şi de aceea trebuie asigurată cât mai rapid: a)luat înaintea expunerii: asigură o reducere a dozei încasate de până la 98%;b)luat la 4 ore după expunere: asigură o reducere a dozei încasate de doar 50 %

D. Ce organe sunt afectate?

Cele mai afectate sunt: creierul, intestinul şii sistemul hematopoietic, generând 3 sindroame:

1. Sindromul cerebral apare rapid, în minute sau ore dupa expunerea la doze mari 5000r) caracterizat prin reacţii inflamatorii (edem cerebral, meningită şi vasculită) având ca simptome: cefalee, letargie, somnolenţă urmată de sindrom convulsivant asemănător cu forma grand mal a epilepsiei, cu evolutie fatală.

2. Sindromul gastrointestinal ce apare după ore sau zile după doze de 500-1000r şi este caracterizat prin :febră, diaree, anorexie, greaţa, vomă , ce dispar dupa 2-3 zile şi reapar în a 5-a zi. Dezechilibrele pot evolua in 1-2 saptamani. agravate de aplazia măduvei osoase şi pancitopenie.

3. Sindromul hematopoietic ce apare dupa 2-3 saptămâni, la doze sub 200r, cu leucopenie, trombocitopenie şi anomalii hemostatice şi febrei, cefalee, oboseala, anorexie, dispnee, căderea parului, faringo-amigdalită , echimoze, tumefiere, ulceraţii aşe gingiilor şi amigdalelor. Evolutia este gravă datorita anemiei şi agranulocitozei, limfopeniei, ce conduce la infecţii şi deces în 12-14 zilePrognosticul este nefast cind este prezent sindromul cerebral .

D. Cum se manifestă?

În funcţie de tipul expunerii efectele sunt acute (imediate) şi cronice (pe termen lung).

Boala acută de iradiere apare după expunere externă de scurtă durata, gravitatea efectelor depinzând de doza de iradiere, suprafața expusă și tipul radiației. Există 4 forme clinice. sindrom acut de iradiere, radiodermită acută, sidrom ocular şi sterilitate.

1. Sindrom acut de iradiere ce apare 8 ore după expunere la odoză mare,unică de radiație. Se manifestă iniţial prin cefalee, grețuri, vărsături, stare de rău, creșterea frecvenței cardiace, scăderea tensiunii arteriale, iritabilitate, insomnie, prostrație urmate manifestări hematopoietice: cu infecții, hemoragii, anemie şi căderea părului, sterilitate tranzitorie,-intestinale cu grețuri, vărsături, diaree sanguinolentă, dureri abdominale, ileus (paralizia intestinului), peritonită cu risc de deces în 50% din cazuri şi cerebrale cu somnolență, apatie, letargie, tremor generalizat, convulsii., ce evoluează spre deces în 2 zile.
2. Radiodermita acută -arsură tegumentară superficială sau profundă cu ulcerații urmate de atrofie pigmentară, necroze ce impun amputații. La 5-6 ani de la leziunea acută poate apărea cancer cutanat.
3,Sindrom ocular: cataractă, inflamație (cornee, conjunctivă, pleoapă, retină).
4.Sterilitate - temporară la doze mici (200-300 rad)sau ireversibilă (600-800 rad)

Boala cronică de iradiere apare şi după 20 de ani în cazul expunerii îndelungate la doze mici.