• Tweet

Canicula afectează organismul mai mult decât pare la prima vedere. Expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate duce la reacții fiziologice periculoase, mai ales în lipsa unei hidratări corespunzătoare. Canicula este un val de căldură persistent pe parcursul mai multor zile sau săptămâni. În România, se consideră temperaturi caniculare cele care depășesc 35 de grade Celsius.

Perioadele de caniculă nu produc numai un disconfort fizic temporar, ci pot avea efecte negative serioase asupra sănătății, care uneori impun chiar și spitalizarea. Copiii mici și bebelușii, pacienții cu boli cronice, femeile însărcinate și vârstnicii sunt categoriile cele mai vulnerabile. Din fericire, avem la îndemână o serie de măsuri care ne pot feri de astfel de urmări.Temperaturile foarte ridicate pot avea numeroase consecințe asupra sănătății. Iată ce se întâmplă când stai în caniculă:

Deshidratare și dezechilibre electrolitice

Canicula duce la pierderi importante de lichide și electroliți (potasiu, sodiu și alte minerale) prin transpirație, mai ales dacă nu consumi suficientă apă. Potrivit Cleveland Clinic, deshidratarea crește riscul de dezechilibre electrolitice severe, boli induse de căldură, insuficiență de organ și deces. Urina închisă la culoare, urinarea mai puțin frecventă, amețelile, durerile de cap, setea sunt câteva simptome ale deshidratării.

Crampe termice

Crampele termice sunt caracterizate de crampe musculare la nivelul picioarelor, brațelor și abdomenului. Acestea apar după practicarea activităților fizice în medii foarte calde, fiind cea mai ușoară formă a bolilor induse de căldură.

Epuizare termică

Epuizarea termică este o boală indusă de căldură destul de serioasă, care poate evolua rapid spre insolație, cea mai severă formă dintre aceste afecțiuni. Epuizarea termică apare atunci când temperatura corpului atinge valori de 38-39 de grade Celsius și se manifestă prin:

• Transpirații;
• Paloare;
• Puls rapid;
• Amețeli;
• Slăbiciune;
• Leșin;
• Dureri de cap;
• Greață și vărsături.

Insolație

Insolația apare atunci când temperatura corpului atinge valori de peste 40 de grade Celsius, fiind o afecțiune amenințătoare de viață în special în cazul persoanelor vulnerabile, cum ar fi copii și pacienți cu boli cronice. Insolația poate restricționa fluxul de sânge la nivelul organelor interne, cauzând complicații fatale. Printre manifestările insolației se numără:

• Starea de agitație;
• Confuzia;
• Pulsul rapid;
• Respirația rapidă;
• Spasme musculare;
• Convulsii;
• Transpirații;
• Piele fierbinte și uscată;
• Pierderea stării de conștiență.

Erupția cutanată cauzată de căldură

Miliaria este o iritație cutanată cauzată de căldură și transpirațiile excesive, fiind mai comună la bebeluși și copii mici. Se manifestă prin înroșirea pielii, însoțită de prurit, inflamație și apariția unor puncte mici roșii. În general, apare în zona inghinală, pe gât, sub sâni, în zona pieptului și axilei sau în pliurile pielii.

Complicații ale patologiilor cronice

Căldura excesivă duce la exacerbarea bolilor preexistente, cum ar fi afecțiunile cardiovasculare, respiratorii (de exemplu, astmul), diabetul zaharat și complicațiile sale, tulburările de sănătate mintală (schizofrenie, depresie, demență). De asemenea, poate favoriza declanșarea evenimentelor cardiovasculare majore, cum ar fi infarctul miocardic acut și accidentul vascular cerebral, dar poate cauza și afecțiuni renale acute.

Uneori, vulnerabilitatea este determinată și de medicația administrată, cum ar fi medicamentele psihotrope, care pot afecta abilitatea de termoreglare a organismului, arată Moustaq Karim Khan Rony și Hasnat M. Alamgir în studiul „High temperatures on mental health: Recognizing the association and the need for proactive strategies-A perspective".

Ce se întâmplă la nivel psihic când stai în caniculă

Așa cum prezintă stiudiul de mai sus, au loc și o serie de modificări la nivel psihic atunci când stai un timp prelungit în caniculă. Printre acestea se numără:

Creșterea nivelului de stres: Căldura excesivă activează răspunsul organismului la stres, cum ar fi prin producția de cortizol și adrenalină (hormonii stresului). Acest lucru afectează dispoziția, inducând o stare de agitație și iritabilitate. De asemenea, în condiții de caniculă, abilitatea de a face față stresorilor este mai scăzută, ceea ce te face să devii mai puțin tolerant sau răbdător. Acest lucru poate avea un impact major asupra relațiilor cu ceilalți;

Favorizarea tulburărilor de somn: Prin efectele sale asupra organismului, canicula poate afecta ritmul circadian, astfel încât te poți confrunta cu insomnii, treziri frecvente pe timpul nopții sau o calitate scăzută a somnului;

Afectarea funcțiilor cognitive: Stresul indus de căldură afectează memoria, atenția, concentrarea, motivația și abilitatea de a lua decizii, ceea ce interferă cu activitățile de zi cu zi;

Risc de anxietate și depresie: Canicula induce sentimente de anxietate, tristețe și lipsa controlului, produce schimbări bruște de dispoziție și poate crește sensibilitatea emoțională. Astfel, exacerbează simptomatologia tulburărilor de sănătate mintală preexistente, cum ar fi anxietatea și depresia;

Creșterea spitalizării: În perioadele de caniculă, se raportează creșterea marcantă a ratei de spitalizare din cauza tulburărilor de sănătate mintală, cum ar fi depresia și tulburarea bipolară;

Creșterea ratei de suicid: Potrivit studiului „Temperature-related mortality in China from specific injury" (Jianxiong Hu și colaboratorii), cu fiecare creștere de 1 grad Celsius a temperaturii medii lunare, rata de suicid crește cu 1%.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, valurile de căldură duc inclusiv la scăderea productivității academice și la locul de muncă. De asemenea, din cauza afectării funcțiilor cognitive (cum ar fi atenția), crește riscul de accidente.

Cum să scazi efectele caniculei

Iată care sunt recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru a ne proteja organismul în perioadele caniculare:

Evită activitățile în aer liber în orele de vârf: În intervalul orar 10-16, razele soarelui sunt cele mai puternice. Așadar, planifică-ți activitățile în aer liber în afara acestui interval;

Menține o temperatură potrivită în locuință: Folosește aer condiționat și un ventilator pentru a menține o temperatură scăzută în casă. Utilizează ventilatorul doar atunci când temperaturile sunt sub 40 de grade Celsius. La valori mai ridicate, acest dispozitiv nu face decât să exacerbeze creșterea temperaturii corpului. Ține ferestrele închise ziua și folosește jaluzele opace pentru a împiedica razele soarelui să pătrundă în locuință. Deschide ferestrele pe timp de noapte, pentru a reduce temperatura ambientală. O strategie eficientă și economă pentru a percepe temperaturi ambientale mai scăzute este să setezi aerul condiționat la 27 de grade Celsius și să folosești în același timp un ventilator;

Hidratează-te suficient: Bea apă regulat pe tot parcursul zilei, cum ar fi un pahar de apă pe oră, în înghițituri mici și frecvente. Consumă mai multe lichide la plajă sau dacă faci sport;

Reglează-ți temperatura corpului: Poartă haine lejere, de culori deschise și folosește lenjerii de pat răcoroase din bumbac sau alte țesături naturale. Fă dușuri mai reci decât de obicei și pulverizează-ți pielea cu apă rece, atunci când te expui prelungit la căldură;

Caută întotdeauna umbră: În lumina soarelui, temperaturile pot fi cu 10-15 grade Celsius mai ridicate. Atunci când ești nevoit să petreci timp în aer liber în orele de vârf, caută spațiile umbrite. De asemenea, este o idee bună să folosești o umbrelă la plajă;

Protejează copiii și animalele: Nu închide niciodată copiii sau animalele într-un autovehicul. Evită să acoperi căruciorul bebelușului cu materiale textile uscate pentru a face umbră, deoarece acest lucru duce la supraîncălzire. În schimb, folosește țesături subțiri umezite și un ventilator portabil. Îmbracă-i pe cei mici cu haine lejere, cu pălării cu boruri largi și ochelari de soare. Nu uita de crema de protecție solară;

Evită sportul pe caniculă: Activitatea fizică intensă în condiții de temperaturi ridicate favorizează deshidratarea, crampele termice și insolația. Pe timp de caniculă, asigură-te că te antrenezi în medii bine ventilate sau că îți programezi antrenamentele în aer liber în afara orelor de vârf, dar și că bei suficientă apă;

Monitorizează-i pe cei vulnerabili: Este important să îi monitorizezi și să le oferi îngrijiri persoanelor dragi care au vârste peste 65 de ani și celor cu dizabilități sau boli cronice, cum ar fi afecțiuni cardiovasculare și pulmonare.

Așadar, ia în considerare toate măsurile de protecție împotriva caniculei, pentru a te asigura că te ferești cu succes de consecințele acesteia. Nu ezita să ceri îngrijiri medicale de urgență, dacă te confrunți cu manifestări neplăcute acute.

Cum ne hidratăm pe timp de caniculă

Pe timp de caniculă, hidratarea devine esențială pentru menținerea echilibrului termic și a funcțiilor vitale ale organismului. În condiții de temperaturi extreme, pierdem cantități semnificative de apă și electroliți prin transpirație, ceea ce poate duce rapid la deshidratare, epuizare sau chiar insolație.

Apa rămâne cea mai sigură și eficientă alegere pentru hidratarea zilnică. Se recomandă consumul regulat, în cantități mici, chiar înainte de apariția senzației de sete. Ideal este să fie apă la temperatura camerei, pentru a nu provoca un șoc termic intern. În paralel, băuturile cu electroliți - precum apa minerală naturală sau băuturile izotonice neîndulcite - pot ajuta la refacerea nivelului de sodiu, potasiu și magneziu pierdut prin transpirație.

Ceaiurile neîndulcite, în special cele din plante cu efect răcoritor (mentă, hibiscus), sunt o alternativă bună, iar consumul moderat de apă infuzată cu felii de fructe sau castraveți aduce varietate fără adaosuri dăunătoare. Este important de evitat alcoolul, cafeaua în exces și băuturile carbogazoase zaharoase, care pot accentua deshidratarea.

Menținerea unei hidratări corecte nu doar că protejează organismul, ci reduce semnificativ riscul de complicații asociate expunerii îndelungate la caniculă.