• Tweet

O ambarcațiune costisitoare, considerată o adevărată monstruozitate plutitoare, strică de peste patru ani peisajul portului Trieste, din nordul Italiei, iar întreținerea sa îi costă pe contribuabilii italieni milioane de dolari, potrivit primarului orașului.

„Sailing Yacht A", iahtul oligarhului rus Andrey Igorevich Melnichenko, este una dintre cele mai mari ambarcațiuni cu vele din lume, fiind evaluat la aproximativ 600 de milioane de dolari. Iahtul se afla în Trieste pentru lucrări de întreținere în martie 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a dus la impunerea unor sancțiuni extinse și la confiscarea sau punerea sub sechestru a activelor rusești.

Printre acestea s-a numărat și ambarcațiunea de 143 de metri a lui Melnichenko, supranumită cândva „cel mai urât iaht din lume" și cunoscută pur și simplu drept „A" de localnicii care au ajuns să o deteste.

Proiectat de Philippe Starck, superiahtul are un exterior cu un aspect fantomatic, ferestrele sale abia vizibile fiind încorporate într-o structură strălucitoare din oțel blindat.

Cele trei catarge rotative din fibră de carbon sunt la fel de înalte ca o clădire cu opt etaje, conturând o siluetă care a devenit deja o prezență obișnuită în portul aglomerat, unde acostează săptămânal zeci de nave de croazieră.

În septembrie 2025, primarul Roberto Dipiazza a adus în discuție, în cadrul unei campanii publice, problema persoanelor care suportă costurile de acostare și întreținere ale iahtului. El a calificat situația drept „o rușine" și a amenințat că va vinde ambarcațiunea sau o va trimite în altă parte.

Dipiazza a declarat pentru CNN că menținerea iahtului în stare de funcționare costă aproximativ 30.000 de dolari pe zi, adică aproape 11 milioane de dolari anual.

Cheltuielile includ salariile unui echipaj format din 20 de persoane, combustibilul necesar funcționării generatoarelor, curățarea specializată, securitatea și asigurarea.

Potrivit legislației italiene, o navă pusă sub sechestru trebuie întreținută și nu poate fi lăsată să ruginească sau să se scufunde.

Dacă și când sancțiunile împotriva lui Melnichenko vor fi ridicate, acesta va trebui să ramburseze cheltuielile pentru a-și recupera ambarcațiunea.

„În cele din urmă, îl va costa mai puțin să cumpere un iaht nou decât să ramburseze tot ce am cheltuit noi", a declarat Dipiazza.

„Și noi cu ce ne alegem? Am putea continua să plătim pentru această monstruozitate ani la rând."

Melnichenko, bancher și industriaș cu o avere estimată la aproximativ 20 de miliarde de dolari, a contestat punerea sub sechestru a iahtului în vara anului 2022.

El a susținut că ambarcațiunea nu îi aparținea în mod direct, ci era deținută de o companie numită Valla Sails, prin intermediul unui trust înființat de soția sa.

Cazul a fost judecat de o instanță din Roma în 2022 și a ajuns, în cele din urmă, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În 2025, instanța europeană a decis că Italia are dreptul să mențină iahtul sub sechestru, dar și obligația de a-l întreține.

Iachtul „A" nu e un caz izolat în Italia. Putin intră în joc

„Sailing Yacht A" nu este singurul iaht rusesc care îi costă bani pe italieni.

În portul Marina di Carrara, din Toscana, superiahtul Scheherazade, cu șase punți și o lungime de aproximativ 142 de metri, este ancorat în spatele unor ziduri înalte, menite atât să îl protejeze, cât și să îl ascundă de privirile curioșilor.

Deși ambarcațiunea este înregistrată, potrivit informațiilor disponibile, pe numele lui Eduard Khudainatov, director în cadrul companiei Rosneft, opozantul rus Alexei Navalnîi a susținut, pe baza unor dovezi considerate credibile, că aceasta îi aparține de fapt președintelui rus Vladimir Putin.

Pe 28 august anul acesta, iahtul a părăsit portul și s-a îndreptat spre nord, către Riviera italiană, potrivit semnalelor transmise de sistemul său de localizare și înregistrate de Vessel Finder.

Ambarcațiunea a fost însoțită de un dispozitiv amplu al forțelor de securitate italiene.

S-a întors după zece ore, timp în care, potrivit unui purtător de cuvânt al Italian Sea Group, compania care administrează docul unde este ancorată, au fost efectuate teste tehnice în cadrul lucrărilor de întreținere.

Superiahtul, evaluat la 700 de milioane de dolari, dispune, printre numeroasele sale facilități, de două heliporturi și de o piscină care poate fi transformată în ring de dans, potrivit publicației Superyacht Times.

Contractul de acostare al iahtului Scheherazade fusese achitat până în septembrie, conform documentelor fiscale consultate de CNN.

Italian Sea Group nu a precizat cine a suportat aceste costuri sau cine le plătește în prezent.

De la punerea sub sechestru a ambarcațiunii, contribuabilii din Toscana au plătit peste 15 milioane de dolari pentru echipajul redus care asigură întreținerea acesteia, potrivit relatărilor presei locale.

O parte dintre membrii echipajului sunt britanici, iar alții ruși, personalul fiind schimbat de mai multe ori pe an.

O echipă de filmare care a încercat să se apropie de ambarcațiune anul trecut a fost alungată cu ajutorul dronelor și al tunurilor cu apă.

Printre cheltuielile suplimentare se numără și măsurile de securitate necesare pentru a împiedica apropierea persoanelor neautorizate, dar și pentru a se asigura că iahtul nu părăsește portul cât timp se află sub sechestru.

Alte iahturi ale oligarhilor ruși, întreținute din banii contribuabililor italieni

Printre celelalte ambarcațiuni pentru care Italia suportă cheltuieli de întreținere se numără Lady M, un superiaht elegant, cu o lungime de aproximativ 64 de metri, deținut de Alexei Mordașov.

Acesta este un apropiat al lui Putin și acționarul majoritar al Severstal, cea mai mare companie siderurgică și minieră din Rusia.

Potrivit Forbes, averea lui Mordașov se ridică la aproape 37 de miliarde de dolari.

Lady M se află sub sechestru în Imperia și i-a costat până acum pe contribuabilii italieni aproximativ două milioane de dolari, a declarat pentru Forbes Matteo Bonjean, director adjunct al portului Marina di Imperia, Liguria.

În apropiere este întreținut și superiahtul Lena, cu o lungime de aproximativ 38 de metri, deținut de Ghenadi Timcenko, un alt aliat al lui Putin.

Toate ambarcațiunile puse sub sechestru au echipaje care se ocupă de întreținerea lor, plătite de guvernul italian.

Alte cheltuieli includ utilizarea sistemelor de aer condiționat pentru a preveni apariția mucegaiului în interior.

Italia nu este singura

Italia nu este nici pe departe singura țară europeană care trebuie să suporte costurile întreținerii iahturilor puse sub sechestru.

Germania are în custodie iahtul Dilbar, evaluat la 800 de milioane de dolari, care a fost deținut la un moment dat de sora magnatului rus sancționat Alișer Usmanov.

Franța plătește pentru întreținerea iahtului Amore Vera, aparținând oligarhului sancționat Igor Secin, în timp ce Spania întreține iahtul Tango, deținut de oligarhul rus Viktor Vekselberg, aflat și el sub sancțiuni.

Gibraltarul a reușit să vândă la licitație iahtul Axioma, cu o lungime de aproximativ 72 de metri, aparținând magnatului rus din industria oțelului Dmitri Pumpianski, pentru aproximativ 37,5 milioane de dolari, potrivit Reuters.

Statele Unite au vândut mai multe ambarcațiuni, inclusiv Amadea, deținută de politicianul rus Suleiman Kerimov, sancționat în două rânduri.

Nu toate țările aleg să suporte cheltuielile de întreținere atunci când legislația națională nu le obligă să facă acest lucru.

Imensul iaht Luminosity, cu o lungime de aproximativ 108 metri, aparținând rusului sancționat Andrei Guriev, a fost pus sub sechestru în Muntenegru și lăsat să ruginească și să se degradeze, potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale de Benetti Yachts, compania care a construit ambarcațiunea.

Muntenegru a încercat să vândă iahtul în 2024 pentru 135 de milioane de euro, însă tranzacția a fost în cele din urmă blocată, iar ambarcațiunea continuă să se degradeze în portul Porto Montenegro din Tivat.

Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a susținut ferm menținerea sancțiunilor împotriva oligarhilor ruși apropiați de Putin.

Luna trecută, ea a avertizat Senatul italian că orice relaxare a sancțiunilor sau încheierea unor înțelegeri cu Moscova ar reprezenta „o alegere foarte riscantă".

Mulți alții, precum primarul orașului Trieste, Roberto Dipiazza, consideră însă că nu contribuabilii ar trebui să suporte costurile întreținerii „jucăriilor" oligarhilor ruși.