• Tweet

Autoritățile ruse afirmă că investighează decesul și nu au confirmat că acesta a fost provocat de ciuma pneumonică, care este considerată una dintre cele mai agresive forme ale bolii.

Unii oameni de știință au încercat să tempereze îngrijorările, subliniind că, și dacă s-ar dovedi că boala ar fi cauza decesului, aceasta poate fi tratată cu antibiotice și se transmite mai greu decât alți agenți patogeni, inclusiv virusul care provoacă Covid-19.

Între timp, atenția presei internaționale s-a mutat de la moartea angajatei către laboratoarele rusești ca atare, despre care s-a relatat că au avut legături cu vastul program sovietic de arme biologice, scrie BBC.

Potrivit declarațiilor unor cercetători care au emigrat din fosta Uniune Sovietică, oameni de știință sovietici ar fi dezvoltat o tulpină de ciumă care putea fi dispersată sub formă de aerosol și ar fi montat-o pe o rachetă de croazieră. Aceștia ar fi combinat, de asemenea, bacteria care provoacă ciuma, Yersinia pestis, cu gene provenite din toxine ale mielinei și din virusul encefalitei, pentru a-i amplifica morbiditatea.

Potrivit serviciilor de informații americane, programul de război biologic al Rusiei s-a extins în ultimii ani, rămânând în același timp învăluit în secrete de stat. Între timp, unii experți avertizează că dezvoltarea inteligenței artificiale ar putea crește eficiența cercetărilor și experimentelor cu agenți patogeni la nivel mondial.

Această imagine microscopică colorizată (foto sus) prezintă Yersinia pestis, bacteria care provoacă ciuma. Bacteriile în formă de bastonaș apar în verde-pal și sunt grupate pe suprafața celulelor de țesut de culoare roșie. Imaginea evidențiază modul în care microbii se adună și se multiplică pe țesutul gazdă, ilustrând agentul infecțios responsabil de ciuma pulmonară și ciuma bubonică.

Într-un articol de opinie publicat de The Telegraph, fostul ofițer al armatei britanice Hamish de Bretton-Gordon susține că incidentul ar trebui „să pună guvernele în stare de alertă maximă", având în vedere programul secret de arme biologice al Rusiei și antecedentele sale sovietice.

Laboratoarele de cercetare a ciumei precum cel din Irkutsk au fost strâns asociate programului sovietic de arme biologice, conform relatărilor New York Post, care citează cercetări ale regretatului expert în arme biologice Raymond A. Zilinskas.

Potrivit The Telegraph, existența acestui program sovietic desfășurat în secret a devenit cunoscută abia după ce unii dintre oamenii de știință implicați au dezertat în Occident la sfârșitul anilor '80.

Vladimir Pasechnik, un cercetător sovietic care a ajuns în Regatul Unit în 1989, a relatat că a participat la dezvoltarea unei tulpini de ciumă ce putea fi dispersată sub formă de aerosol și montată pe o rachetă de croazieră, într-un laborator aflat în apropierea orașului Leningrad, actualul Sankt Petersburg.

Varianta militarizată a ciumei pulmonare dezvoltată de cercetătorii sovietici la sfârșitul anilor '80 era de două ori mai letală. Aceasta combina bacteria care provoacă ciuma, Yersinia pestis (Y. pestis), cu gene provenite din toxine ale mielinei. Revista americană Popular Mechanics scrie că aceste modificări ar fi dus la paralizie, atunci când pacienții erau tratați cu antibiotice.

Agenția sovietică pentru cercetare în domeniul armelor biologice, Biopreparat, ar fi dezvoltat și alte tulpini de Y. pestis, inclusiv una care utiliza virusul encefalitei ecvine venezuelene (Venezuelan Equine Encephalitis).

Potrivit Popular Mechanics, această variantă ar fi putut provoca moartea unor persoane tratate cu antibiotice în aproximativ o săptămână.

Din fericire, aceste arme nu au ajuns să fie utilizate vreodată înainte de căderea Uniunii Sovietice, adaugă Popular Mechanics.

Oficial, instituția din Irkutsk, unde era angajată cercetătoarea Daria Shipilova, este una civilă. Cu toate acestea, cercetările lui Raymond Zilinskas sugerează că multe dintre cele peste 80 de laboratoare pentru boli infecțioase înființate de Uniunea Sovietică furnizau și probe armatei sovietice pentru programul său de cercetare în domeniul armelor biologice.

Potrivit organizației americane Arms Control Association, programul sovietic de arme biologice, descris drept „amplu și ofensiv", includea tulpini militarizate de tularemie, tifos, febră Q, variolă, ciumă, antrax, encefalită ecvină venezuelană, bruceloză și virusul Marburg.

Pe măsură ce Uniunea Sovietică se destrăma la începutul anilor '90, președintele rus de atunci, Boris Elțîn, a promis că va pune capăt programului de arme biologice al țării.

Însă, potrivit unui alt articol publicat de The Telegraph, aceasta pare să fi fost o promisiune deșartă.

În aprilie 2025, Departamentul de Stat al Statelor Unite a afirmat că „Rusia derulează un program ofensiv de război biologic și își încalcă obligațiile" asumate prin Convenția privind Armele Biologice, a relatat Radio Free Europe/Radio Liberty.

Moscova respinge aceste acuzații și susține că astfel de facilități sunt destinate dezvoltării unor mijloace de apărare împotriva agenților patogeni.

Expertul american în biosecuritate Ashish Jha, care a coordonat răspunsul administrației Joe Biden la pandemia de Covid-19, a declarat pentru The Telegraph că programul de arme biologice al Rusiei s-a extins semnificativ în ultimii ani.

Incidentul din Rusia are loc pe fondul preocupărilor legate de faptul că progresele în ingineria genetică, inclusiv instrumente precum CRISPR, fac manipularea bacteriilor și virusurilor mai accesibilă. Prin intermediul acestei tehnologii, oamenii de știință pot modifica structura genetică a organismelor, notează The Telegraph.

La începutul acestui an, cercetători din SUA au folosit inteligența artificială pentru a crea de la zero 16 virusuri noi, într-un demers descris de experți drept „o realizare științifică importantă", însă una care ridică semne de întrebare în materie de biosecuritate.

Fostul ofițer britanic Hamish de Bretton-Gordon scrie că el crede că autoritățile nu au fost suficient de transparente în gestionarea incidentului și face o paralelă cu începutul pandemiei de Covid-19, asupra căreia autoritățile chineze au încercat inițial să păstreze secretul.

Presa de stat din Rusia a încercat să diminueze importanța incidentului, relatează Anastasia Bazenkova, experta echipei BBC Monitoring pe subiectul Rusia.

Potrivit ei, postul de televiziune Ren TV, controlat de Kremlin, a șters cinci mesaje publicate pe Telegram despre o posibilă răspândire a ciumei. Unul dintre acestea susținea că unele persoane care au intrat în contact cu femeia și care au fost plasate în carantină prezentau simptome ale bolii. Informația a fost relatată de publicația regională Lyudi Baikala, citată de Bazenkova.

Însă experții spun că, și dacă boala a fost într-adevăr cauza decesului angajatei laboratorului, este puțin probabil ca aceasta să se răspândească prea departe, deoarece transmiterea sa necesită un contact apropiat și prelungit între persoane, notează The Telegraph.

Ciuma este mai puțin contagioasă decât Covid-19, a declarat pentru publicație Brendan Wren, profesor de patogeneză microbiană la London School of Hygiene and Tropical Medicine.

În plus, antibioticele rămân eficiente împotriva acestei boli, deși au fost identificate tot mai multe tulpini rezistente la mai multe tipuri de antibiotice, relatează un alt cotidian britanic The Guardian.

Între timp, purtătorul de cuvânt al lui Putin a declarat miercuri că Rusia a raportat decesul către Organizația Mondială a Sănătății în conformitate cu procedurile standard și a acuzat presa că răspândește „informații false".