• Tweet

Scandalul achizițiilor de la Administrația Națională de Meteorologie se extinde în interiorul instituției. Maria Fodor, directoarea Centrului Meteorologic Regional Transilvania Sud din Sibiu, o acuză pe Elena Mateescu că a folosit lista internă de e-mail pentru atacuri personale. „Trăim ceva îngrozitor. Nu sunt doar eu atacată în acest e-mail", a declarat ea pentru presa locală.

Reacția vine după publicarea raportului de control privind cheltuielile și procedurile de angajare din ANM. Maria Fodor susține că mesajul trimis de directoarea generală întregii rețele meteorologice o viza prin indicarea funcției, deși nu îi menționa numele. Ea a ales să răspundă public, pe Facebook, explicând că nu dispune de aceleași mijloace pentru a se adresa tuturor colegilor.

În declarația oferită publicației Turnul Sfatului, directoarea din Sibiu a afirmat că e-mailul îi vizează și pe alți directori „care nu au vrut să facă cum își dorea dânsa". Tot ea spune că angajații din teritoriu sunt „uniți și șocați" de constatările Corpului de Control al Ministerului Mediului. Directoarea din Sibiu îi reproșează Elenei Mateescu folosirea unui canal instituțional pentru a răspunde criticilor privind activitatea ANM.

„Astăzi, pe lista internă de e-mail a Administrației Naționale de Meteorologie, doamna Director General Elena Mateescu a trimis tuturor colegilor un mesaj despre mine. Nu mi-a scris numele, dar mi-a indicat funcția", a scris Maria Fodor. Potrivit acesteia, mesajul ar include și informații despre viața personală a unei angajate. „Doamna Director General folosește lista instituțională pentru o apărare personală și mută discuția de pe fapte pe persoane. Dă chiar detalii despre viața unei colege, într-un mesaj care invocă dreptul la viață privată și la corectitudine", susține directoarea.

Fodor respinge și ideea că intervențiile sale ar face parte dintr-o campanie împotriva șefei ANM. Ea afirmă că a comentat un document oficial, publicat de minister. „Nu am dus nicio campanie împotriva unei persoane. Am scris despre o instituție publică, după ce MMAP a publicat, pe 15 octombrie, extrasul din Raportul Corpului de Control privind Administrația Națională de Meteorologie. Raportul nu e al meu. E public și oricine îl poate citi."

Una dintre criticile Mariei Fodor privește trimiterile la legislația muncii pe care, potrivit ei, le conține mesajul intern. Directoarea consideră că formulările pot fi percepute de angajați drept un avertisment și invocă protecția persoanelor care semnalează nereguli.

„Obligația de fidelitate din Codul Muncii nu înseamnă tăcere. Semnalarea neregulilor dintr-o instituție publică e un drept protejat de Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public. Libertatea de exprimare e garantată de art. 30 din Constituție. Un mesaj trimis întregii rețele meteorologice care pomenește articole din Codul Muncii și «organele competente», sună mai degrabă a avertisment decât a dialog", a scris aceasta, potrivit Turnul Sfatului.

Ea susține că stabilirea responsabilităților trebuie făcută prin verificările instituțiilor competente. „Tot ce mă preocupă este ca ANM să funcționeze transparent, ca oamenii din rețea să fie informați și ca răspunderea să fie stabilită de instituțiile abilitate, nu prin e-mailuri trimise colegilor."

Maria Fodor pune sub semnul întrebării intervalul dintre începerea verificărilor ministerului și sesizarea organelor de anchetă. Potrivit cronologiei pe care o prezintă, controlul începuse pe 5 iulie, iar sesizarea către Poliție a fost depusă pe 12 august. Ea întreabă și de ce documentele privind cardurile ar fi fost transmise ministerului după solicitări repetate.

„Din cronologia trimisă chiar de doamna Director General reiese că sesizarea către Poliție a fost depusă pe 12 august. Controlul ministerului începuse la ANM pe 5 iulie. E firesc să ne întrebăm de ce aceste probleme au ajuns la organele de anchetă abia atunci. Și dacă fuseseră deja verificate prin auditul intern, de ce datele despre carduri cerute de MMAP au ajuns atât de greu la minister: după patru solicitări, cu ultima tranșă de documente abia pe 15 septembrie", afirmă Fodor.

Directoarea face și o distincție între eventuala răspundere penală și respectarea atribuțiilor profesionale. „Ancheta își urmează cursul și e bine că e așa. Ea va stabili dacă s-au săvârșit fapte penale. Responsabilitățile fiecăruia dintre noi sunt însă cele din fișa postului și din regulamentele instituției. Când acestea sunt încălcate, lucrul se poate constata oricând, fără să așteptăm finalul unei anchete."

Ministerul Mediului a publicat pe 15 octombrie extrasul cu concluziile și măsurile propuse în raportul de control datat 9 octombrie 2026. Documentul consemnează operațiuni de 3.045.775,68 de lei, efectuate în perioada 1 ianuarie 2023-31 iulie 2026 prin cardurile deținute de cinci persoane din sediul central. Aproape 2,2 milioane de lei figurează în dreptul unui economist. Suma de peste 3 milioane de lei reprezintă totalul operațiunilor menționate în raport, nu exclusiv valoarea produselor de lux.

Pentru 2025, inspectorii enumeră, între altele, parfumuri de 119.750 de lei și articole vestimentare și accesorii de lux de 85.290 de lei. Pentru 2026, această ultimă categorie ajunge la 103.143 de lei. Raportul identifică și 90 de deconturi din cei doi ani pentru care nu au fost prezentate sau nu existau referate de necesitate aprobate de conducere.

Verificările nu s-au limitat la cumpărături. Corpul de Control a analizat și organizarea concursurilor, examenelor de promovare și interviurilor de angajare, atât la sediul central, cât și în structurile regionale. În cazul Direcției Meteorologice Regionale Transilvania Sud, raportul menționează examene de promovare pentru trei angajați și interviuri pentru ocuparea a trei posturi pe perioadă determinată. Inspectorii au consemnat că nu fusese solicitat și obținut acordul Ministerului Mediului pentru demararea acestor proceduri.

Extrasul propune transmiterea raportului către Parchetul General, Curtea de Conturi și Agenția Națională pentru Achiziții Publice, precum și către Consiliul de Administrație și conducerea ANM, pentru analizarea responsabilităților și luarea măsurilor corespunzătoare.

Elena Mateescu a respins anterior acuzațiile privind implicarea sa în achizițiile contestate. Într-o poziție publică de pe 11 octombrie, directoarea generală a susținut că nu a folosit cardul instituțional, pe care l-a descris ca fiind „inactiv de la emitere", și că nu a aprobat cumpărături în afara legii. Mateescu a afirmat că a dispus un audit intern după ce a aflat despre neregulile privind utilizarea cardurilor și că raportul preliminar a stat la baza sesizării depuse pe 12 august la structura de investigare a criminalității economice.

Ea a susținut, de asemenea, că procedurile pentru echipamente IT au fost derulate de serviciul de achiziții și că verificările vor viza și structurile teritoriale. La prezentarea publică a scandalului, Diana Buzoianu, care conducea atunci Ministerul Mediului, ceruse demisia conducerii ANM. Elena Mateescu a respins solicitarea, declarând într-o intervenție televizată: „Nu mă consider vinovată în acest sens. Am manifestat toleranță zero față de aceste aspecte".

Maria Fodor, care lucrează în ANM de peste 30 de ani, spune că va continua să ceară explicații. „Până atunci voi continua să pun întrebări, cu documente în mână, pentru că asta datorăm instituției în care lucrăm de peste 30 de ani", a transmis aceasta.