• Tweet

Gruparea de hackeri Anonymous a publicat pe rețeaua X un material despre ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, despre care scrie că a luat masa cu politicieni care s-au aliat cu extrema dreaptă pentru a răsturna guvernul României.

Oana Țoiu, ministrul de externe al României, a declarat pe 28 septembrie că vizita lui Kimberly Guilfoyle la București, din luna martie, a fost „o vizită în cadrul unui eveniment privat de afaceri, deci în afara oricărui mandat de reprezentare, negociere sau relaționare cu instituțiile statului român". Ea a precizat că Statele Unite sunt reprezentate în România de ambasadorul de la București, Darryl Nirenberg. Țoiu a afirmat că România acordă prioritate Coridorului Vertical de Gaze pentru a-și reduce dependența de energia rusească.

Imagini filmate de agenția foto Flashpaparazzi din București și publicate pe 27 septembrie o surprind pe Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia, luând masa la restaurantul Isoletta din București, pe 31 martie, alături de Sorin Grindeanu, liderul Partidului Social Democrat (PSD), ministrul energiei de la acea vreme, Bogdan Ivan (PSD), și Florin Vlădică, consilier al președintelui Nicușor Dan. Grindeanu a confirmat întâlnirea și a declarat că discuția a vizat rolul de tranzit al României în cadrul coridorului de gaze. Într-un comunicat, PSD a precizat că celelalte aspecte relatate despre cină au fost „pure invenții".

Relatarea Wall Street Journal și declarația contestată

Publicația The Wall Street Journal a relatat pe 25 septembrie că, în timpul unei cine cu oficiali greci și americani desfășurate la Atena în luna martie - discuție în care se aborda subiectul iminentei prăbușiri a guvernului României -, Guilfoyle a afirmat: „Putem face asta oricărei țări vrem. Putem face asta și aici", scriu cei de la Anonymous. Această relatare provine de la o persoană prezentă la cină și de la alții cărora li s-a povestit despre incident, însă Jesse Binnall, avocatul acesteia, a contestat veridicitatea afirmației. Aceeași investigație a dezvăluit că Christos Marafatsos, un lobbyist înregistrat și plătit de grupul grec de construcții Aktor, o însoțește pe Guilfoyle la întâlniri cu oficiali străini în timp ce aceasta promovează gazele americane vândute prin intermediul Atlantic-SEE LNG Trade, o societate deținută în proporție de 60% de Aktor.

PSD a părăsit coaliția condusă de Bolojan pe 25 aprilie. Marian Neacșu, fost vicepremier din partea PSD, a anunțat pe 27 aprilie o moțiune de cenzură comună cu partidul de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR); cele două partide au depus moțiunea pe 28 aprilie, alături de grupul mai mic PACE Întâi România și cu 251 de semnături, la 28 de zile după cina de la București. Guvernul a căzut pe 5 mai, când 281 de deputați și senatori au votat împotriva sa.

Contractul pentru gaze și refuzul Romgaz

Romgaz, producătorul de gaze controlat de stat, a analizat în decembrie 2025 o propunere de achiziție de GNL (gaz natural lichefiat) din SUA, pe o perioadă de 20 de ani, de la compania Atlantic-SEE, dar a refuzat să semneze contractul. Analiza companiei estima costul de livrare între 33 și 42 de euro pe megawat-oră - comparativ cu prețurile europene la termen (forward) de 30-40 de euro pentru perioada 2030-2040 - și anticipa pierderi anuale cuprinse între 50 și 310 milioane de euro.

Pe 16 ianuarie 2026, Bogdan Ivan le-a scris președintelui Dan și premierului Bolojan, solicitând încheierea unui acord interguvernamental cu Statele Unite pentru achiziția de GNL prin intermediul traderului român Nova Power & Gas. Demersul său viza obținerea unui mandat explicit de negociere - susținut de ministerele Afacerilor Externe și Apărării, precum și de serviciul de informații SRI -, aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și notificarea Comisiei Europene.

În scrisori se invoca necesitatea evitării „riscului unui blocaj diplomatic" cu un partener strategic. În cadrul unei teleconferințe cu Ivan, desfășurată pe 11 februarie, șefii companiilor Romgaz și Transgaz (operatorul rețelei de transport) au refuzat să participe. Președinția și guvernul au blocat solicitările acestuia, invocând motive legate de preț și de aspecte economice, potrivit unor surse familiare cu situația; de asemenea, nu a fost prezentată nicio ofertă comercială care să specifice volumele sau prețurile.

Pe 27 septembrie, Ivan a declarat că îi ceruse lui Bolojan un mandat explicit, dar primise doar răspunsul: „Vom vedea". El a afirmat că PSD nu avea nevoie ca cineva din Statele Unite să-i spună că Bolojan era „o catastrofă" și că Transgaz ar fi putut obține venituri anuale de 250 de milioane de euro din tarifele de tranzit pe acest coridor.

Nova Power & Gas și proiectul de la Doicești

Nova Power & Gas, un trader de energie din Cluj controlat de frații Teofil și Simion Mureșan, a semnat un acord de cooperare cu Transgaz și Atlantic-SEE în noiembrie 2025, în cadrul unei conferințe despre energie desfășurate la Atena, la care au participat Guilfoyle și doi membri ai cabinetului SUA. Acordul vizează un volum de până la 1,4 milioane de tone pe an de GNL (gaz natural lichefiat) din SUA. De asemenea, Nova Power & Gas este partenerul operatorului nuclear de stat Nuclearelectrica în proiectul reactoarelor modulare mici NuScale de la Doicești.

Guvernul condus de Bolojan a dispus efectuarea unor controale la Nuclearelectrica privind suma de aproximativ un miliard de lei cheltuită pentru proiectul de la Doicești, iar Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, a demisionat în urma inspecției. Frații Mureșan au achiziționat amplasamentul de la Doicești cu aproximativ 5 milioane de euro în 2020 și l-au vândut cu circa 24 de milioane de euro în 2025 către RoPower Nuclear, companie deținută în cote egale de Nova Power & Gas și Nuclearelectrica.

Un raport al Corpului de Control al Prim-ministrului, publicat pe 20 septembrie 2026, a constatat supraevaluarea terenului și creșterea costului estimat al proiectului de la 2,7 miliarde de dolari la 6,5 miliarde de dolari, iar acționarii Nuclearelectrica au votat transmiterea cazului către Direcția Națională Anticorupție (DNA). Nova Power & Gas neagă faptul că ar fi cauzat vreo pierdere.

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei, ANRE, a amendat compania cu 100 de milioane de lei pentru manipularea pieței în februarie 2024; Înalta Curte a anulat amenda pe 28 mai 2025, iar departamentul juridic al ANRE a sesizat DNA cu privire la acest eșec în instanță. Niciunul dintre frați nu a fost pus sub acuzare pentru vreo infracțiune, potrivit Anonymous. Guvernul Bolojan a blocat mandatul privind GNL dorit de Ivan și a investigat cheltuielile legate de reactor - două tranzacții de stat care implicau Nova Power & Gas - înainte ca guvernul să fie demis de PSD. Nu a fost semnalată nicio legătură de rudenie între frații Mureșan și Siegfried Mureșan, prim-ministrul desemnat, scrie Anonymous.

Administrația condusă de Bolojan a publicat, de asemenea, o listă cu peste 1.400 de companii care dețin avize de racordare la rețea, dar care au o activitate redusă sau inexistentă. „În domeniul energiei, nu ne confruntăm cu o problemă izolată, ci cu un sistem de blocaj tolerat prea mult timp, pe care acum îl eliminăm din rădăcină", a scris Bolojan pe Facebook în luna aprilie.

Principalii actori politici

Sorin Grindeanu, în vârstă de 52 de ani, conduce PSD - cel mai mare partid de centru-stânga din România și membru al Partidului Socialiștilor Europeni - și ocupă funcția de președinte al Camerei Deputaților din iunie 2025. A fost prim-ministru în perioada ianuarie-iunie 2017, când propriul partid l-a exclus și l-a înlăturat de la guvernare printr-o moțiune de cenzură, și a servit ca ministru al Transporturilor între 2021 și 2025. Nu a fost niciodată suspect într-un dosar de corupție; procurorii l-au audiat în calitate de martor într-un dosar privind sectorul feroviar în 2023. Cristian Anton, fostul său șef de cabinet și fost șef al Autorității Rutiere Române (ARR), a fost reținut de DNA la 1 aprilie 2026 - a doua zi după cina cu Guilfoyle - sub suspiciunea de luare de mită, trafic de influență și constituire de grup infracțional organizat în legătură cu fraudarea examenelor pentru obținerea permisului de conducere; anchetatorii au descoperit aproximativ 350.000 de euro în numerar la locuințele acestuia.

Grindeanu a declarat că oricine încalcă legea trebuie să răspundă pentru faptele sale. Grindeanu a efectuat o vizită în Israel în perioada 3-5 februarie 2026, întâlnindu-se cu premierul Benjamin Netanyahu, cu președintele Isaac Herzog și cu președintele Knessetului, Amir Ohana. „Dezvoltarea accelerată a relațiilor economice este noul obiectiv", a afirmat el. În ceea ce privește Ucraina, a solicitat, la 23 iulie 2026, declasificarea informațiilor privind ajutorul militar acordat de România: „Sunt al treilea om în stat. Nu știu ce se oferă în acest moment". După ce drone rusești au pătruns în spațiul aerian al României, i-a criticat pe liderii AUR la 27 iulie: „L-ați văzut pe Simion spunând ceva? Au spus ceva despre sancțiunile împotriva Rusiei?" El a exclus guvernarea alături de AUR pe 6 mai - a doua zi după scrutin -, iar pe 17 iulie a declarat: „Nu exclud acest lucru. Respect alegătorii", impunând totodată condiții legate de poziția AUR față de sancțiunile împotriva Rusiei și față de Ucraina.

Bogdan Ivan, în vârstă de 35 de ani, deputat PSD din 2020, a deținut funcția de ministru al cercetării începând cu anul 2023, pe cea de ministru al economiei din decembrie 2024 și pe cea de ministru al energiei din iunie 2025 până la ieșirea PSD de la guvernare, în aprilie 2026. Pe 7 februarie 2026, s-a întâlnit la frontieră cu ministrul ucrainean al energiei, Denîs Șmîhal, afirmând că „indiferent de granițe, conflicte sau vremuri, oamenii trebuie să aibă energie". La 27 septembrie, a declarat: „Gazul rusesc nu se plătește doar cu bani, ci și cu sânge". Plângerea pentru trădare depusă pe 26 septembrie reprezintă singura acțiune juridică îndreptată împotriva sa.

Florin Vlădică conduce Biroul de Informații Integrate din cadrul Administrației Prezidențiale, funcție în care a fost numit de Bolojan la 18 martie 2025, în perioada în care acesta exercita interimatul funcției de președinte. Anterior, începând cu martie 2017 - numire efectuată în timpul guvernării Grindeanu - și până în ianuarie 2018, a ocupat funcția de secretar de stat responsabil cu Departamentul pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării. Administrația Prezidențială nu a precizat motivul prezenței sale la cină.

Marian Neacșu, figura marcantă a PSD care a anunțat moțiunea comună cu AUR, a primit o condamnare definitivă la șase luni de închisoare cu suspendare din partea Înaltei Curți în 2016, pentru conflict de interese (după ce și-a angajat fiica la cabinetul său parlamentar), fiind ulterior reabilitat juridic. PSD l-a propus pentru funcția de ministru de Interne în iunie 2026, într-un guvern condus de Adrian Veștea; cabinetul nu a trecut de votul de învestitură din 22 iunie, întrunind 189 de voturi „pentru" față de cele 233 necesare. În luna iunie, el a declarat despre AUR: „Noi, românii, suntem cu toții pro-europeni și pro-occidentali. Cel puțin așa arată statisticile."

George Simion și AUR

George Simion, în vârstă de 40 de ani, a fondat Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) în 2019. Partidul militează pentru unirea cu Republica Moldova și activează în cadrul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, al cărui vicepreședinte a devenit Simion în ianuarie 2025. El a obținut 40,96% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din mai 2025, pierzând ulterior turul al doilea în fața lui Nicușor Dan, cu un scor de 46,4% față de 53,6%. La începutul lunii septembrie 2026, AUR conducea într-un sondaj INSCOP cu 39,7% din intențiile de vot, devansând PSD, care înregistra 18,7%.

Simion a participat la ceremonia de învestire a lui Donald Trump din 20 ianuarie 2025 în calitate de vicepreședinte al grupului ECR, a susținut un discurs la Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC) în februarie 2025 și a declarat, în aprilie 2025, că AUR este „aliniat aproape perfect din punct de vedere ideologic cu mișcarea MAGA". Doi activiști ai organizației College Republicans of America au făcut campanie pentru el la București, în mai 2025. Viktor Orbán, premierul Ungariei, și-a exprimat susținerea pentru agenda „pro-creștină și anti-globalistă" a lui Simion la 9 mai 2025, iar AUR a difuzat reclame plătite conținând acest mesaj în județele cu populație majoritar maghiară, la un an după ce Simion calificase UDMR - partidul minorității maghiare - drept „o creatură hidoasă, șovină", potrivit Anonymous.

Republica Moldova a prelungit în 2024 interdicția de intrare în țară impusă lui Simion pentru o perioadă de cinci ani, invocând „presupuse legături cu serviciile speciale ruse". La 10 aprilie 2025, o instanță din Republica Moldova a dat o decizie nefavorabilă lui Simion într-un proces de defăimare intentat de acesta împotriva fostului ministru al Apărării, Anatol Șalaru, care îl acuzase de legături cu FSB. Premierul României de la acea vreme, Marcel Ciolacu, a declarat în noiembrie 2024 că nici Republica Moldova, nici Ucraina nu au confirmat faptul că Simion s-ar fi întâlnit cu agenți ruși și că nicio autoritate română nu a identificat astfel de legături. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) i-a interzis lui Simion intrarea în țară, invocând „activități sistematice anti-ucrainene" și o ideologie unionistă „care pune sub semnul întrebării legitimitatea frontierelor de stat ale Ucrainei", iar în ianuarie 2026 Ucraina a interzis accesul deputatului AUR Petru Negrea.

Simion și-a exprimat susținerea pentru Călin Georgescu - candidatul pro-rus a cărui victorie din primul tur a determinat Curtea Constituțională a României să anuleze alegerile prezidențiale din 2024 - și a intrat el însuși în cursa electorală din 2025 după ce lui Georgescu i s-a interzis candidatura. Georgescu este judecat pentru complicitate la acțiuni împotriva ordinii constituționale; la 28 septembrie 2026, acesta i-a mulțumit lui Simion „pentru integritatea sa". Referitor la războiul din Ucraina, Simion a declarat în mai 2025: „Ucraina are nevoie de noi, noi nu avem nevoie de Ucraina". El a susținut că România ar trebui să aleagă „neutralitatea, nu escaladarea și nici furnizarea de armament" și a calificat drept „trădare națională" donarea către Ucraina a unui sistem de apărare antieriană Patriot.

De asemenea, a afirmat: „Este un război al Rusiei împotriva Ucrainei". La 19 februarie 2025, toți cei 55 de deputați AUR au votat împotriva legii care permitea armatei române să doboare dronele ce pătrund în spațiul aerian național; legea a fost adoptată cu 196 de voturi „pentru" și 99 „împotrivă". În august 2023, Simion s-a întâlnit cu ambasadorul Israelului, Reuven Azar, și cu Yossi Dagan, liderul coloniștilor din Cisiordania, exprimându-și sprijinul pentru coloniile israeliene. Ambasada Israelului a precizat că întâlnirea a reprezentat „o oportunitate" pentru AUR, dar „nu și un cec în alb". Petrișor Peiu, liderul grupului AUR din Senat și propunerea partidului pentru funcția de prim-ministru, este economist și a fost consilier al premierilor Radu Vasile și Adrian Năstase. La 22 septembrie 2026, acesta a declarat că AUR ar discuta cu Grindeanu despre formarea unui guvern „dacă ne invită".

Ce indică documentele

Scrisorile, deciziile companiilor și datele consemnate îi plasează pe Nova Power & Gas, Ministerul Energiei (controlat de PSD) și Atlantic-SEE de partea unui contract pentru GNL (gaz natural lichefiat) din SUA - o inițiativă pe care Romgaz, Transgaz și guvernul condus de Bolojan au refuzat-o. Documentele nu indică existența vreunei mite, a unei directive din partea Statelor Unite sau a vreunei plăți legate de moțiunea de cenzură, scrie Anonymous.

PSD susține că discuțiile de la cina din 31 martie au vizat exclusiv coridorul de gaze. Alexandru Dimitriu, deputat al Uniunii Salvați România (USR), a depus plângeri penale pentru trădare împotriva lui Grindeanu, Ivan și a liderului AUR, George Simion, la data de 26 septembrie; aceasta este singura acțiune juridică semnalată. Într-o conferință de presă susținută în Croația pe 29 aprilie - la patru zile după ce PSD a părăsit guvernarea -, Nicușor Dan a declarat că proiectul „Coridorul Vertical" a eșuat în repetate rânduri din cauza prețurilor ridicate și că Statele Unite erau interesate să pătrundă pe piața europeană a GNL. Întrebat dacă România urma să cumpere gaz american sau doar să îl tranziteze, el a precizat că România dorea o prezență a SUA în țară și un acord economic avantajos pentru statul român. De asemenea, a afirmat că producția de gaze din Marea Neagră, realizată de Romgaz și OMV Petrom și preconizată să înceapă în 2027, va acoperi cererea internă la prețurile pieței.

Reacții

George Simion, liderul AUR, a declarat că nu a discutat despre demiterea guvernului cu Guilfoyle. „O cunosc și cred că sunt un bun prieten al ambasadoarei", a spus el. Petrișor Peiu, senator AUR, a afirmat că Guilfoyle „nu a scris niciun cuvânt" din textul moțiunii. Dominic Fritz, liderul USR, a transmis într-un mesaj video: „Domnule Grindeanu, domnule Simion, este adevărat că ați dărâmat guvernul la ordin extern?". Bolojan, prim-ministru interimar din 5 mai, nu a comentat pe marginea cinei respective. Siegfried Mureșan, europarlamentar din partea Partidului Național Liberal (PNL), a fost desemnat prim-ministru de către Nicușor Dan pe 17 septembrie, beneficiind de susținerea liberalilor, a USR și a partidului maghiar UDMR; împreună, aceste formațiuni dețin aproximativ 170 din cele 233 de voturi necesare. El a declarat că votul de învestitură reprezenta cea mai bună oportunitate pentru PSD de a demonstra că nu a acționat sub influența unor interese străine. La 28 septembrie, PSD a decis în unanimitate să nu susțină guvernul propus de acesta, iar AUR a anunțat că membrii săi nu vor participa la vot. „Nu vom vota un guvern-marionetă", a afirmat Simion.