• Tweet

O firmă deținută de un fin din Satu Mare al politicianului Vasile Blaga, care este cunoscut ca afacerist patentat cu statul, apropiat de lumea interlopă și cu antecedente penale, a obținut cu opt ani în urmă, în condiții dubioase, un credit de 3,2 milioane de euro de la CEC Bank.

Din acei bani a fost cumpărat un hotel din Viena, care a fost vândut după câțiva ani, fără știința și consimțământul CEC Bank. Cu concursul unor șefi de la București, suma obținută din vânzarea hotelului nu a fost indisponibilizată în vedererea recuperării creditului, fiind deturnată în alte scopuri de către împrumutat. Firma împrumutată a intrat ulterior în faliment, fără să ramburseze cea mai mare parte a creditului.

Directorul Sucursalei CEC Bank Satu Mare a fost schimbat din funcție pentru că nu a realizat poprirea sumei încasate din vânzarea hotelului din Viena, după ce conducerea centrală a CEC Bank a solicitat sucursalei în scris, de mai multe ori, în perioada 2010-2011, să vireze sumele existente în contul firmei din Satu Mare în contul deschis la Unitatea Pilot Lipscani din București, la care era director o nepoată a președintelui CEC Bank. Un executor judecătoresc din Satu Mare care a încercat să execute prin poprire o parte din suma încasată din vânzarea hotelului în favoarea principalului garant al creditului, o firmă din Negrești Oaș, a fost hărțuit până la excludere din profesie de către șeful său ierarhic de la Oradea, un fost ofițer de securitate care se află în relații apropiate cu Vasile Blaga.

Patronul firmei din Negrești Oaș care a asigurat principala garanție ipotecară (în valoare de 912.000 euro) a fost reținut de procurorii Serviciului Teritorial Oradea al DNA pentru o faptă de corupție discutabilă, după ce acesta a avertizat conducerea centrală a CEC Bank că va depune plângere penală cu privire la favorizarea firmei împrumutate prin nerecuperarea de la aceasta a creditului acordat. A doua zi după reținerea omului de afaceri din Negrești Oaș, CEC Bank a executat garanția asigurată de firma acestuia preluând imobilul din București ipotecat. În aceeași zi, la solicitarea procurorilor DNA, omul de afaceri în cauză a fost arestat de Tribunalul Bihor pe o perioadă de 30 de zile, după care a fost pus în libertate.

După patru zile de la arestare, omul de afaceri a fost vizitat intempestiv în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor, respectiv fără să fie înștiințat și fără să i se solicite consimțământul în prealabil, de către finul lui Vasile Blaga și de către șeful IPJ Bihor, care îi este nepot politicianului susamintit. Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției au evitat să se pronunțe asupra legalității și scopului acestei vizite, în urma unor interpelări adresate de senatorul independent de Satu Mare, Valer Marian.

Anterior, și Ministerul Finanțelor a evitat să se pronunțe asupra condițiilor de acordare și de recuperare a creditului acordat firmei finului lui Blaga. De ce protejează Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției un afacerist patentat în escrocherii cu statul? Au fost implicați procurorii de la DNA Oradea în jocuri ale unor cercuri de interese politico-financiare?

Pentru a primi răspuns la aceste întrebări, senatorul Valer Marian a adresat recent o interpelare primului ministru Dacian Cioloș, având ca obiect „Verificarea scopului și legalității vizitei efectuate arestatului Gheorghe Moiș de către șeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, și afaceristul Dumitru Pop, precum și a modului de acordare și urmărire a creditului de 3.200.000 euro primit de firma SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare de la CEC Bank", pe care o prezentăm în continuare integral.

Adresată: Domnului prim-ministru Dacian Cioloș
Senator: Valer Marian
Circumscripția electorală: nr. 32 Satu Mare
Colegiul electoral: nr. 1
Grup parlamentar: independent

Obiect: Verificarea scopului și legalității vizitei efectuate arestatului Gheorghe Moiș de către șeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, și afaceristul Dumitru Pop, precum și a modului de acordare și urmărire a creditului de 3.200.000 euro primit de firma SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare de la CEC Bank

Sedința Senatului din: 11.04.2016

În temeiul art.112 alin.1 din Constituţia României şi art. 163 din Regulamentul Senatului, vă înaintez prezenta

INTERPELARE:

În ședinta Senatului din 02.06.2015 am adresat domnului viceprim- ministru și ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, o întrebare având ca obiect <Scopul și legalitatea vizitei efectuate arestatului Gheorghe Moiș de către șeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, și afaceristul Dumitru Pop> .
In esență, în preambulul acestei întrebări am arătat faptul că, în data de 20.12.2014, în jurul orelor 16:00, după 5 zile de la reținerea sa de către Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție și după 4 zile de la arestarea sa de către Tribunalul Bihor, la cererea serviciului teritorial susmenționat al DNA, pentru infracțiunea de dare de mită, omul de afaceri Gheorghe Moiș din orașul Negrești Oaș județul Satu Mare, patronul grupului de firme Castrum, a fost vizitat intempestiv, fără să i se aducă la cunoștință și fără să i se solicite consimțământul în prealabil, în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor, de către șeful acestui inspectorat, chestorul Liviu Popa, și de către afaceristul Dumitru Pop, zis Mitică Ofsaid, patronul SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare, originar tot din Negrești Oaș, iar, cu această ocazie, cei doi vizitatori i-au spus că vor să-l scoată din arest și l-au întrebat la cine ar vrea să apeleze pentru a-l ajuta în acest sens, dar arestatul le-a răspuns că nu are pe nimeni la care să apeleze și că nu are nevoie de ajutor deoarece nu a comis nicio ilegalitate.
Totodată, am menționat că legătura dintre chestorul Liviu Popa și afaceristul Dumitru Pop este senatorul Vasile Blaga, fost ministru de interne din partea PDL, actualmente copreședinte al PNL, care este unchiul chestorului Popa și nașul de botez al ultimului copil al afaceristului Pop. Am mai arătat, referitor la reputația afaceristului Dumitru Pop, că în anul 1989 a fost arestat și trimis în judecată de Procuratura Județeană Satu Mare pentru complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei (de către zeci de cetățeni români de naționalitate germană din zona Banatului) și că în 2003 a fost arestat și trimis în judecată de către Parchetul Național Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, pentru trafic de influență, precum și că a fost implicat în retrocedări frauduloase de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și în afaceri dubioase de zeci de milioane de euro cu societățile naționale Apele Române și Electrica. Ulterior am aflat că afaceristul susmenționat a fost implicat și în afaceri dubioase de zeci de milioane de euro cu Primăria Generală a Capitalei, în perioada în care funcția de primar general a fost deținută de către Adrian Videanu, iar funcția de viceprimar general de către Răzvan Murgeanu.
Pentru aceste considerente, am solicitat domnului viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, ținând cont că centrele de reținere și arestare preventivă funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, să-mi comunice care a fost scopul vizitei efectuate inculpatului arestat Gheorghe Moiș de către chestorul Liviu Popa și afaceristul Dumitru Pop în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor, precum și dacă au fost solicitate în prealabil aprobarea procurorului de caz și consimțământul arestatului.
Prin adresa înregistrată sub nr. 14991/16.06.2015, ministrul Gabriel Oprea mi-a transmis un răspuns ambigu și nefundamentat, comunicându-mi următoarele:
„Informațiile solicitate de dumneavoastră referitor la inculpatul Gheorghe Moiș, care, la data menționată, se afla în stare de arest preventiv în dosarul instrumentat de Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție, nu pot fi furnizate întrucât, în conformitate cu art.285 alin. 2 din Codul de procedură penală, procedura din cursul urmăririi penale este nepublică.
De asemenea, apreciem că datele solicitate prin intrebare sunt informații exceptate de la liberul acces potrivit dispozițiilor art.12 alin. 1 lit. e din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare."
Considerând că răspunsul primit de la ministrul Afacerilor Interne este necorespunzător, în ședința Senatului din 15.02.2016 am adresat doamnei ministru al Justiției, Raluca Prună, o interpelare având ca obiect <Scopul și legalitatea vizitei efectuate arestatului Gheorghe Moiș de către șeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, și afaceristul Dumitru Pop>.
În această interpelare, după ce am prezentat întrebarea adresată ministrului Afacerilor Interne și răspunsul primit la aceasta, am învederat că prima parte a răspunsului este nefundamentată, în primul rând, întrucât nu am solicitat informații referitoare la faptele imputate inculpatului Gheorghe Moiș și la urmărirea penală efectuată în cauză, ci referitor la o vizită, în opinia mea nelegală și neavenită efectuată acestuia în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor de către persoane care nu erau implicate în instrumentarea dosarului său penal și care puteau influența cursul anchetei. În al doilea rând, la data adresării întrebării susmenționate, urmărirea penală era terminată prin trimiterea în judecată al inculpatului Gheorghe Moiș, în data de 10.02.2015, iar dosarul său instrumentat de Serviciul Teritorial Oradea al DNA, având nr. 121/P/2013, se afla pe rolul instanței de judecată, devenind public.
Totodată, am arătat că a doua parte a răspunsului este nefundamentată întrucât datele solicitate prin întrebare nu constituie informații exceptate de la liberul acces conform dispozițiilor art. 12 alin. 1 lit. e din Legea nr. 544/2001.
Drept consecință, am apreciat că răspunsul comunicat constituie un indiciu că Ministerul Afacerilor Interne a urmărit să ascundă existența și scopul vizitei efectuate inculpatului Gheorghe Moiș în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor, planând suspiciuni că adevăratul motiv al acestei vizite neautorizate și nelegale ar fi fost influențarea inculpatului susmenționat să nu facă anchetatorilor vreo declarație cu privire la un credit în valoare de 3.200.000 euro, pe care firma afaceristului Pop Dumitru, SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare, l-a obținut, cu sprijin politic, în condiții mai mult decât discutabile, în baza contractului de credit încheiat cu CEC Bank sub nr. 2041.020202 din 29.08.2008, și cu care a fost achiziționat un hotel din Viena (Hotelul Reither din lanțul Best Western). În perioada respectivă, afaceristul Pop Dumitru s-a lăudat în medii bancare și interlope din Satu Mare că ar fi cumpărat hotelul din Viena împreună cu nașul Vasile Blaga. Ulterior, hotelul a fost vândut cu încălcarea clauzelor contractuale, fără înștiințarea și solicitarea acordului CEC Bank, iar suma obținută nu a fost încasată în contul restanțelor la credit, fiind deturnată în alte scopuri, cu concursul unor persoane cu funcții de conducere în CEC Bank . Astfel că s-a ajuns la executarea garanțiilor oferite la acest credit, dintre care cea mai importanta a fost o ipotecă imobiliară oferită de numitul Gheorghe Moiș, în valoare de 912.000 euro. Foarte posibil că, din această cauză, afaceristul Pop Dumitru și protectorii săi nu doreau ca inculpatul Gheorghe Moiș să facă declarații procurorilor de la DNA cu privire la modul fraudulos de obținere și de utilizare a creditului nereturnat, în contextul în care se declansaseră scandaluri publice referitoare la credite similare contractate de fiica fostului președinte al României, Ioana Băsescu, și de fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea.
Am mai invocat că între timp am aflat că în dosarul inculpatului susmenționat (121/P/2013) urmărirea penală ar fi fost efectuată de procurorul șef al Serviciului Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție, Ciprian Man, iar punerea în mișcare a acțiunii penale, reținerea și propunerea de arestare preventivă, precum și trimiterea în judecată a inculpatului ar fi fost dispuse de către procurorul Cristian Ardelean de la Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție. Și am menționat că inspectorul șef Liviu Popa a activat ca ofițer de poliție judiciară la Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție, înainte de a deveni șef în Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor, șef al Inspectoratului General al Poliției Române și apoi iar șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor, iar în aceste funcții a avut relații de colaborare cu procurorii Ciprian Man și Cristian Ardelean, atât în perioada de când aceștia activează în Direcția Națională Anticorupție cât și în perioada în care au activat în cadrul altor unități de parchet din județul Bihor.
Pentru considerentele expuse, am solicitat doamnei ministru al Justiției să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să dispună verificări pentru clarificarea circumstanțelor vizitei efectuate inculpatului Gheorghe Moiș, în data de 20.12.2015, în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor, de către șeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, și afaceristul Dumitru Pop, urmând să-mi comunice constatările efectuate referitor la scopul acestei vizite, discuțiile purtate, solicitarea și obținerea prealabilă a autorizării procurorului de caz, solicitarea și obținerea prealabilă a consimțământului inculpatului arestat, precum și măsurile dispuse, inclusiv sub aspectul tragerii la răspundere disciplinară sau penală.
Totodată, am solicitat doamnei ministru al Justiției să ceară Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să efectueze verificări asupra legalității și oportunității reținerii și arestării preventive a inculpatului Gheorghe Moiș întrucât există indicii că aceste măsuri ar fi putut fi dispuse la comanda unui grup de interese, pentru că, pe de o parte, în perioada anterioară susnumitul a avertizat reprezentanți ai CEC Bank că va depune plângere penală la Direcția Națională Anticorupție referitor la acordarea și executarea creditului în discuție și m-a sesizat pe subsemnatul, în calitate de parlamentar de Satu Mare, asupra acestor fapte, iar, pe de altă parte, a doua zi după reținerea susnumitului CEC Bank a executat garanția imobiliară asigurată de firma acestuia.
Pentru clarificări asupra circumstanțelor acordării și nerecuperării creditului la care am făcut referire, precum și asupra cercului de persoane implicate, am anexat interpelării adresată doamnei ministru al Justiției interpelarea adresată domnului ministru al Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, în ședința Senatului din 29.06.2015, având ca obiect <Verificarea modului de acordare, derulare și urmărire a creditului acordat de către CEC Bank, firmei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare prin contractul nr. 2041.020202 din 29.08.2008 și prin actele adiționale la acesta>, și interpelarea adresată domnului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, în ședința Senatului din 21.09.2015, având ca obiect <Verificarea abuzurilor și a altor nelegalități sesizate la adresa președintelui Camerei Executorilor Judecătorești Oradea>.
Prin adresa nr. 16727/14.03.2016, doamna ministru al Justiției, Raluca Alexandra Prună, mi-a transmis următorul răspuns semnat de primul-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Dimitrie Bogdan Licu: „În referire la interpelarea formulată de domnul senator Valer Marian vizând <verificarea scopului și legalității vizitei efectuate arestatului Gheorghe Moiș de către șeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, și afaceristul Dumitru Pop> la data de 20.12.2015, în referire la dosarul nr. 121/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, ce ne-a fost remisă cu adresa dumneavoastră nr. 16727 din 23.02.2016, avem onoarea să vă facem cunoscut că verificările efectuate au relevat următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 121/P/2013 din 10.02.2015 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, s-a dispus trimiterea în judecată, între alții, a inculpatului Moiș Gheorghe, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1, cu aplic. art. 5 din Codul penal și art. 6 din Legea nr. 78/2000, dosarul aflându-se în prezent pe rolul Tribunalului Bihor, Secția penală.
Procurorul de caz decide cu privire la dreptul persoanei arestate preventiv de a primi vizite doar în cursul urmăririi penale, astfel cum impun dispozițiile art. 110 alin. 2 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare pe timpul procesului penal.
Având în vedere că în cauză a fost sesizată instanța de judecată, sunt incidente dispozițiile art. 9 alin. 1 din actul normativ susmenționat, conform cărora judecătorul de supraveghere a privării de libertate supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate".
Răspunsul primit este nefundamentat întrucât la data efectuării vizitei în discuție inculpatului Gheorghe Moiș, respectiv la 20.12.2014, dosarul în care acesta a fost inculpat și arestat pentru dare de mită era în faza de urmărire penală, trimiterea acestuia în judecată relizându-se la data de 10.02.2015, astfel că doar procurorul de caz putea decide cu privire la dreptul persoanei arestate preventiv de a primi vizite în cursul urmăririi penale, conform dispozițiilor legale invocate (art.110 alin. 2 din Legea nr. 254/2013). Pe de altă parte, doamna ministru al Justiției nu mi-a răspuns la al doilea capăt de cerere din interpelare care privește efectuarea unor verificări de către Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, organism care putea clarifica și primul capăt de cerere, respectiv dacă responsabilitatea în speță aparținea procurorului de caz de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA sau judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la Tribunalul Bihor.
Menționez că am primit răspunsuri nefundamentate, ambiguue și incomplete și la interpelările adresate domnului ministru al Finanțelor Publice („Verificarea modului de acordare, derulare și urmărire a creditului acordat de către CEC Bank, firmei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare prin contractul nr. 2041.020202 din 29.08.2008 și prin actele adiționale la acesta") și domnului ministru al Justiției („Verificarea abuzurilor și a altor nelegalități sesizate la adresa președintelui Camerei Executorilor Judecătorești Oradea").
Astfel, deși am solicitat să dispună efectuarea unui control asupra legalității modului de acordare, derulare și urmărire a creditului acordat de către CEC Bank firmei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare prin contractul nr. 2041.020202 din 29.08.2008 și prin actele adiționale la acesta și, în funcție de constatările efectuate, să dispună sesizarea organelor de urmărire penală competente (DNA sau DIICOT), domnul ministru al Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, mi-a răspuns că Ministerul Finanțelor a solicitat punctul de vedere al CEC Bank SA cu privire la aspectele sesizate în interpelare și că CEC Bank apreciază în răspunsul formulat că afirmațiile sunt nefondate. În calitate de reprezentant al statului român, unicul acționar al CEC Bank, Ministerul Finanțelor ar fi trebuit să efectueze verificări riguroase referitor la acordarea, utilizarea și rambursarea creditului în discuție, nu să se limiteze la solicitarea și primirea unui punct de vedere din partea instituției bancare vizate de interpelare.
Pe de altă parte, deși am solicitat să dispună Corpului de control al ministrului Justiției să efectueze un control la Camera Executorilor Judecătorești Oradea asupra abuzurilor și altor nelegalități imputate președintelui Gheorghe Beiușan, dintre care am subliniat hărțuirea și sancționarea disciplinară, până la excluderea din profesie, a executorului judecătoresc Benone Mihalcea, cu biroul în orașul Negrești Oaș județul Satu Mare, pentru pretinse abateri profesionale comise în dosarele execuționale nr. 141/2010 și nr. 244/2013, având ca obiect punerea în executare a unei sentințe de validare a popririi împotriva debitoarei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare, referitor la creditul de 3.200.000 euro obținut de la CEC Bank, din răspunsul alambicat primit de la domnul ministru Robert Marius Cazanciuc rezultă că nu a fost dispuns și nu a fost efectuat niciun control în sensul susmenționat.
Pentru motivele expuse, vă solicit, domnule prim-ministru, că, în calitate de șef al Guvernului României, să dispuneți miniștrilor Justiției, Afacerilor Interne și Finanțelor Publice să efectueze verificări riguroase cu privire la obiectul întrebării și interpelărilor susmenționate și să-mi comunice răspunsuri legale, pertinente și concludente.
Pentru eventuale clarificări, anexez și prezentei interpelări interpelarea adresată domnului ministru al Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, în ședința Senatului din 29.06.2015, având ca obiect <Verificarea modului de acordare, derulare și urmărire a creditului acordat de către CEC Bank, firmei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare prin contractul nr. 2041.020202 din 29.08.2008 și prin actele adiționale la acesta>, și interpelarea adresată domnului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, în ședința Senatului din 21.09.2015, având ca obiect <Verificarea abuzurilor și a altor nelegalități sesizate la adresa președintelui Camerei Executorilor Judecătorești Oradea>.
Solicit răspuns scris și verbal.

Senator
Valer Marian