• Tweet

Guvernul României mizează, în proiectul de buget pe anul 2023, pe o descreştere a nivelului inflaţiei până la valoarea medie anuală de 9,6%, iar obiectivul anunțat de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, în ședința de Guvern de joi este ca inflaţia să ajungă la 8%, la sfârșitul anului viitor, arată Europa Liberă.

Așa cum arată cifrele, proiectul de buget pe anul viitor a fost gândit de Guvern nu doar în ideea în care spirala inflaționistă va fi evitată, ci și în speranța că inflația va scădea. Prognoza este una optimistă, recunoscută chiar din interiorul Executivului. Surse guvernamentale spun pentru Europa Liberă că este așteptată o inflație mai mare, care să depășească 10% în 2023. De altfel, proiectul de buget mizează pe o creştere reală de 2,8% a PIB-ului, estimat anul viitor la 1.552,1 miliarde de lei, dar și pe descreșterea deficitului de cont curent și a deficitului public, așadar ținerea în frâu a dezechilibrelor. Luna trecută, Banca Națională a prognozat o creștere a inflației pentru sfârşitul acestui an, de peste 16%, în timp ce estimările pentru sfârşitul anului viitor sunt de 11,2%.

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu spune într-o analiză pe blogul său că este de preferat ca măsurile de combatere a inflației să nu fie unele radicale, deoarece aceasta „nu apare și dispare ca și cum aprinzi și stingi un bec în casă, prin simpla acționare a unui întrerupător". „În economie, aceste procese se manifestă în timp, iar dacă vrei acum să acționezi întrerupătorul - adică să crești exploziv dobânzile și să retezi dintr-o dată și drastic deficitul bugetar, te poți trezi că rămâne casa în beznă, adică rămâne economia fără combustibil, firmele rămân fără credit sau capital de lucru, dispar locuri de muncă, mulți oameni nu își vor mai putea plăti ratele bancare", spune consilierul președintelui Iohannis.

La rândul său, Marinescu afirmă că anul 2023 va fi unul dezinflației, prin ajustările economice și a politicilor monetare realizate de Guvern. Prin urmare, consilierul prezidențial spune că România nu face parte din scenariile care prezintă riscurile recesioniste ale FMI și Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). „Însă nu pot fi excluse anumite efecte de contagiune, de natură să încetinească unele categorii de exporturi și creșterea economică estimată pentru anii următori", precizează el. În aceste condiții, în opinia sa, principala provocare la adresa stabilității economice a României ar rămâne inflația.

Pe de altă parte, în condițiile unei inflații în scădere, care afectează veniturile fiscale ale statului, Marinescu atrage atenția că accentul politicilor economice ar trebui să se mute pe administrarea fiscală calitativă, amintind o colectare mai eficientă a TVA. Atât pe plan intern, cât și pe plan mondial, unul dintre factorii care au alimentat inflația - cunoscută și sub numele de „taxa pe cei săraci" pentru că îi afectează pe cei cu venituri mici - a fost prețul carburanților. Însă, în ultimele zile, petrolul a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2022, după intrarea în vigoare a embargoului european și a plafonului de preț al G7 cu privire la petrolul rusesc, scrie Reuters.

Scăderea vine și ca urmare a îngrijorărilor legate de perspectivele economice slabe din China, Europa și Statele Unite, dar și a ca urmare a deciziilor luate de băncile centrale privind majorarea dobânzilor - pentru a controla inflația galopantă. Toate acestea cântăresc asupra cererii de petrol și vor ajuta inevitabil la scăderea inflației. Rămâne de văzut cât va dura această perioadă, deoarece Vladimir Putin a amenințat vineri că va reduce producția de petrol a Rusiei, ca urmare a plafonării prețurilor la 60 de dolari pe baril pentru țițeiul rusesc transportat pe mare.

În plus, președintele rus a adăugat că va refuza să vândă petrol oricărei țări care impune plafonarea adoptată de către G7. În acest scenariu, este de așteptat ca prețul combustibililor să crească pe plan global, dar economiștii se așteaptă ca majorarea tarifelor să fie ținută sub control tocmai de perspectivele economice. În ceea ce privește România, deocamdată este neclar dacă măsura compensării benzinei și motorinei cu 50 de bani va mai fi aplicată anul viitor. Măsura nu apare în proiectul de buget din 2023, iar între timp prețurile la carburanți au revenit cele de dinaintea invaziei ruse în Ucraina.

Surse din PSD spun pentru Europa Liberă că măsura este dorită în continuare, pentru că așa ar putea fi posibil ca inflația să ajungă la o singură cifră. „Nimeni nu e împotrivă", spun aceleași surse. În discuțiile cu colegii din Coaliția de guvernare, de la PNL și UDMR, a fost luată în calcul ca măsura să fie introdusă doar pentru o perioadă de câteva luni, nu pe întreg anul. Pe de altă parte, surse guvernamentale au declarat că nu a fost luată încă o decizie: „Vedem la finalul lunii dacă (măsura) va fi susținută".

Creșterea economică a României se bazează în continuare pe consum, în detrimentul investițiilor. Proiectul de buget pentru 2023 propune din nou o țintă de investiții de peste 7% din PIB, cu toate acestea, oficialii guvernamentali recunosc în discuțiile informale că sunt șanse mici ca el să fie atins și se poate repeta scenariul din acest an. Neglijarea investițiilor nu ar trebui să continue însă și anul viitor, deoarece o analiză recentă a McKinsey arată că românii se află în criză de buget și își adaptează consumul pe măsura incertitudinii.

Potrivit studiului realizat în noiembrie, încrederea consumatorilor din România este printre cele mai scăzute din regiune, din cauza inflației ridicate și a războiului din Ucraina, iar această lipsă de încredere are un impact semnificativ asupra obiceiurilor de consum. Principala preocupare este creșterea prețurilor, după care vine invazia din Ucraina, costurile cu sănătatea și șomajul. În plus, studiul relevă că pesimismul consumatorilor este posibil să continue, majoritatea respondenților asteptându-se ca prețurile produselor esențiale să crească pe tot parcursul anului viitor.

Din aceste motive, aproape 80% dintre consumatori au trecut la produse de uz casnic mai ieftine sau de marcă proprie a magazinului. Și la nivel mondial oamenii se confruntă cu o inflație la niveluri nemaiîntâlnite de zeci de ani, în condițiile în care prețurile la produsele de bază, cum ar fi alimentele, încălzirea, transportul și cazarea, au crescut vertiginos. Pandemia și războiul Rusiei în Ucraina au încheiat abrupt perioada confortabilă de inflație redusă și rate scăzute ale dobânzii, în timp ce guvernele și băncile centrale au menținut pe linia de plutire companiile și gospodăriile cu mii de miliarde de dolari.

Acești bani au împiedicat creșterea șomajului și falimentul companiilor, dar simultan au dezechilibrat cererea și oferta: fabricile - multe dintre ele cu activitate suspendată din cauza Covid - nu au putut să satisfacă cererea în creștere. Creșterea prețurilor la energie, la pachet cu războiul din Rusia, în urma căruia au apărut sancțiunile asupra petrolului și gazelor rusești, au făcut ca prețurile carburanților să crească și mai mult. Băncile centrale ale lumii au început să majoreze puternic ratele dobânzilor pentru a reduce cererea și a domoli inflația. Potrivit Reuters, până la sfârșitul anului 2023, Fondul Monetar Internațional se așteaptă ca inflația mondială să scadă la 4,7% - puțin mai puțin de jumătate din nivelul actual.

Obiectivul este ca dezinflația să aibă loc fără prăbușiri ale pieței imobiliare, falimente ale companiilor sau o creștere bruscă a numărului de șomeri. De la șeful Rezervei Federale a SUA, Jerome Powell, la Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene, se vorbește tot mai des despre faptul că medicamentul pentru majorarea ratelor ar putea avea un gust amar. În plus, riscurile din jurul marilor incertitudini - războiul din Ucraina, tensiunile dintre China și Occident - sunt înclinate în sens negativ.

Perspectivele obișnuite ale FMI din octombrie au fost una dintre cele mai sumbre din ultimii ani: „Pe scurt, ce este mai rău este încă urmează să vină și pentru mulți oameni, 2023 va fi ca o recesiune". Reuters mai comentează că, dacă în economiile industrializate lucrurile sunt dificile, creșterea vertiginoasă a prețurilor la alimente agravează sărăcia în țările sărace, precum Haiti, Sudan, Liban ori Sri Lanka. Programul Mondial de Alimentație al ONU estimează că, la nivel mondial, 70 de milioane de persoane în plus au ajuns mai aproape de foamete de la începutul războiului din Ucraina.