• Tweet

Academia Română are un număr maxim de membri titulari şi de membri corespondenți de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din ţară şi din străinătate este de 135, din care cel mult 40 din ţară. O prevedere din 2009 stabilea că membrii săi primesc o indemnizație lunară brută de 3.000 de lei pentru titulari și 2.500 pentru membrii corespondenți și pentru membrii de onoare care locuisc în țară. De atunci, indemnizația a fost indexată anual cu rata inflației.

Însă numărul destul de generos de locuri din Academia Română nu a fost suficient pentru toți aspiranții la titlul de academician, astfel că a apărut o serie întreagă de academii sectoriale care funcționează cu bani publici, multe dintre ele cu o activitate științifică redusă. Trei dintre ele fac obiectul unor proiecte de lege care vizează desființarea lor, depuse recent de USR. Nu este prima tentativă de desființare, însă rezistența la stoparea unor sinecuri de care au beneficiat inclusiv politicieni a fost mare, scrie fanatik.ro.

Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR) a apărut în 2007 și, în pofida titlului, nu se rezumă doar la domeniul științelor reale, ci s-a extins și în zona umanistă, devenind un fel de copie a adevăratei Academii Române. Mai mult, a căpătat și statutul de principal ordonator de credite, alături de ministere și alte instituții esențiale pentru statul român. O posibilă explicație este faptul că printre membrii săi au fost cooptați politicieni influenți, precum fostul președinte Ion Iliescu, fostul ministru al Educației Ecaterina Andronescu și alții.

Uneori, admiterea lor pe secții s-a făcut în mod cel puțin straniu. Astfel, deputatul PNL Ben-Oni Ardelean, pastor și teolog baptist de profesie, nu a fost admis în Secția de Filosofie, Teologie și Psihologie, ci în aceea de Științe Economice, Juridice și Sociologice. În schimb, printre filosofi, teologi și psihologi a fost inclus jurnalistul Ion Cristoiu. Există și o secție de Științe Militare - în care alături de generalul Eugen Bădălan, condamnat penal în dosarul Tofan și cu o reputație sulfuroasă în ce privește activitatea sa în zilele Revoluției din 1989 - este membru și Theodor Meleșcanu, fost fruntaș al PNL.

Însă odată cu titlul de „pseudo-academician", vin și niște beneficii care nu sunt tocmai mici pentru cei 199 de membri, date aferente anului 2022, ultimul an în care AOSR le-a publicat pe site-ul său:

• 107 membri titulari (indemnizatie lunară: 1.675 lei);
• 77 membri corespondenţi (indemnizaţie lunară : 1.173 lei);
• 15 membri de onoare (indemnizaţie lunară : 837 lei).

De asemenea, președintele AOSR are o indemnizație lunară netă de 21.840 de lei, iar vicepreședintele și secretarul științific primesc 16.640 lei fiecare. La asta se adaugă salariile angajaților din aparatul propriu de funcționare al AOSR, mai scrie sursa citată.

În 2020 și 2021, Guvernul a decis să nu mai dea bani pentru AOSR și să se finanțeze din surse proprii, însă Avocatul Poporului a reclamat această măsură la Curtea Constituțională care a decis că Executivul este obligat să asigure finanțarea Academiei „din umbră", înțesată cu politicieni și condamnați penal.

Un alt lot de academicieni provine de la Academia de Științe Tehnice din România (ASTR), înființată în 2008, tot prin ridicarea unei asociații la rang de academie, prin lege. ASTR este academia inginerilor din România, cu 100 de membri titulari și 71 membri corespondenți, potrivit site-ului său. Se poate însă și mai bine pentru că legea în baza căreia funcționează permite un număr maxim de 201 membri.

Aceeași lege, din 2008, stabilea o indemnizație lunară brută de 1.800 lei pentru titulari, iar pentru membrii corespondenţi de 1.400 lei lunar, care au fost de atunci indexate cu rata anuală a inflației. Datele Ministerului Educației, menționate în proiectul prin care USR propune desființarea, arată că dintr-un buget anual de aproximativ 4.000.000 de lei, peste 90% din bani merg către plata indemnizațiilor.

Pentru orgoliul doctorilor din România a fost înființată în 2004 Academia de Științe Medicale care are acum 160 de membri titulari, care primesc o indemnizație lunară echivalentă cu salariul mediu pe economie, pe spezele Ministerului Sănătății. De menționat este în Academia Română numărul de locuri din secția de Științe Medicale este limitat la numai 8.

În concluzie, statul român plătește indemnizații de academician pentru alte 530 de persoane, pe lângă membrii Academiei Române, asta în condițiile în care aceștia au salarii consistente de pe urma locurilor de muncă sau pensiilor pe care le au. Iar costurile financiare nu se opresc aici. Toate aceste academii au aparat de lucru propriu, cu angajați care primesc salarii, sedii puse la dispoziție de stat sau chiar parc auto, cum ar fi Academia de Științe Tehnice.

Mai există cazuri de uzurpare a titlului de academie, însă cu circumstanțe atenuante. Astfel, există și Academia de Științe Juridice, însă aceasta funcționează mai mult ca un ONG, nefiind finanțată din bani publici. Ea funcționează ca o asociere voluntară a avocaților, notarilor, profesorilor de drept și altor categorii din această profesie, fără să împovăreze contribuabilii.

De menționat este și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești". Ea beneficiază și de finanțare de la buget, inclusiv pentru indemnizațiile membrilor săi, însă legea de funcționare are prevederi foarte clare privind atribuțiile sale în domeniul cercetării, instituția având în administrare o serie de institute și centre, cu un patrimoniu consistent ce permite și obținerea de venituri proprii care, în cazul celorlalte academii, este iluzorie.

Până acum, singura tentativă de succes de decuplare a unei academii-fantomă a fost cea din cazul Academiei de Științe ale Securității Naționale, înființată de către generalul Gabriel Oprea, pentru sinecuri acordate generălimii din MApN, MAI și SRI, beneficiară oricum de pensii speciale. Un proiect de desființare a acesteia a trecut de Senat în 2018, dar a rămas nedezbătut la Camera Deputaților până acum. În schimb, din 2020 încoace, „Academia de Bocanci și Epoleți" a lui Oprea a rămas fără finanțarea de la bugetul de stat.