Încetinirea economică a României se va întinde pe o perioadă mult mai lungă decât s-a anticipat

Postat la: 30.10.2023 |

Încetinirea creşterii economice în România va dura mai mult decât se anticipa, inflaţia este încă în scădere, însă luna ianuarie 2024 va aduce o inversare temporară a tendinţei dezinflaţiei, din cauza măsurilor fiscale implementate pentru consolidarea fiscală.

La începutul anului 2024 tendinţa de creştere a PIB-ului se va îmbunătăţi spre o valoare anuală estimată de +2,7%, determinată de cheltuielile gospodăriilor (susţinute de creşterea salariilor reale), de creşterea consumului public şi de o revenire a dinamicii exporturilor.

Economia locală înregistrează o creştere mai slabă decât se anticipase anterior, această încetinire fiind atribuită provocărilor din sectorul serviciilor şi din industrie, consolidării fiscale şi slăbirii activităţii în zona euro. Prognoza pentru a doua jumătate a anului este astfel influenţată de recentele evoluţii economice internaţionale, de tendinţele din zona euro, noile majorări de taxe locale şi evoluţia indicatorilor macroeconomici locali.

Chiar dacă în prima parte a anului se estima că PIB-ul anual va ajunge la o creştere de aproape 3% în 2023, creşterea a fost mai lentă, îngreunată de un consum şi de exporturi mai slabe, pe fondul unor venituri reale erodate de inflaţie şi de deteriorarea situaţiei internaţionale în zona de producţie, şi a ajuns la doar 1,7% la jumătatea anului. Prin urmare, perspectiva de creştere economică pentru întregul an este de 1,9%.

În acelaşi timp, inflaţia continuă să scadă şi este pe cale să ajungă la aproximativ 7,5% la finalul lunii decembrie, în timp ce în privinţa ratei dobânzii de referinţă nu vor exista evoluţii noi, BNR urmând să menţină rata actuală.

Performanţa PIB-ului din primul semestru a fost alimentată de sectoarele IT, construcţii şi servicii, în timp ce industria, care contribuie cu peste 20% la formarea PIB-ului, a avut o contribuţie negativă. Sectorul HORECA a avut un start bun în primul trimestru, dar a cunoscut o încetinire severă în al doilea trimestru.

La începutul anului 2024, tendinţa de creştere a PIB-ului se va îmbunătăţi spre o valoare anuală estimată de +2,7%, determinată de cheltuielile gospodăriilor (susţinute de creşterea salariilor reale), de creşterea consumului public şi de o revenire a dinamicii exporturilor.

Având în vedere evoluţiile din ultima lună, indicatorii din trimestrul al treilea sugerează că acum încetinirea creşterii va dura mai mult decât se anticipa. Creşterea redusă pe care am văzut-o până acum este determinată de cererea gospodăriilor, de o revenire bună a sectorului construcţiilor şi de o creştere uriaşă a cheltuielilor de investiţii, din care o mare parte este finanţată din fonduri externe nerambursabile. Aşteptările ar trebui să fie rezervate pentru finalul acestui an deoarece cheltuielile vor fi limitate de faptul că şi creşterea creditelor a continuat să slăbească, chiar dacă generarea de credite a revenit la tendinţele anterioare pentru segmentul corporate şi creditele de consum.

Inflaţia a fost în scădere constantă începând cu februarie 2023 şi a ajuns la 8,8% în luna septembrie. Aşteptările sunt ca această scădere să continue până la finalul anului, în principal sub influenţa efectelor de bază şi, în special, a corecţiei preţurilor la alimente, luând în calcul inputul recoltei agricole din 2023 şi plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele alimentare de bază.

În acest moment, inflaţia este încă în scădere, dar trebuie să fim conştienţi de faptul că luna ianuarie va aduce o inversare temporară a tendinţei dezinflaţiei, din cauza măsurilor fiscale implementate pentru consolidarea fiscală. Efectul preţurilor mai mari ale petrolului va contribui, de asemenea, la oprirea dezinflaţiei în primul trimestru al anului viitor. Prognoza noastră arată că inflaţia preţurilor serviciilor şi a bunurilor va rămâne relativ inflexibilă, în timp ce inflaţia preţurilor alimentelor va continua să scadă.

În context european, BCE a avertizat că pieţele trebuie să se aştepte la dobânzi mai mari pentru o perioadă mai lungă de timp, lăsând deschisă posibilitatea unor noi majorări dacă inflaţia creşte din nou puternic. Având în vedere aşteptările de dezinflaţie pe plan local pentru începutul anului 2024, este puţin probabil ca Banca Naţională să înceapă reducerea ratei de referinţă.

BNR a urmărit cu atenţie echilibrul dintre inflaţie şi rata de referinţă pe tot parcursul anului, încercând să nu îngreuneze eforturile mediului de afaceri local şi, în acelaşi timp, să forţeze inflaţia la un nivel cât mai scăzut posibil. Evoluţiile viitoare ar impune continuarea acestui control strict, iar în condiţiile unei opriri temporare a dezinflaţiei, banca centrală ar putea menţine rata la nivelul actual până în a doua jumătate a anului viitor.

Deşi creşterea economică a încetinit, piaţa forţei de muncă a rămas robustă până în prezent, cu o creştere lentă, dar constantă, a ocupării forţei de muncă. Indicatorii de înăsprire a pieţei muncii nu dau semne de relaxare. În acest timp, salariile reale au reuşit să crească puternic, pe măsură ce inflaţia a scăzut, urmând să fie impulsionate şi mai mult de majorarea salariului minim în 2024.