• Tweet

În ciuda sancțiunilor asupra Rusiei, oligarhii lui Putin nu renunță să "atace" piețele europene, inclusiv pe cea din România. O companie cu "rădăcini" puternice în Rusia ar avea pregătită o ofertă pentru Telekom România, de la care gigantul german Deutsche Telekom (DT) şi cel grec OTE intenționează se se retragă.

După ce DT și OTE au anunțat că vor să părăsească România, pentru grupul Telekom au apărut patru oferte. Una dintre acestea aparține unei companii care are legături strânse cu grupurile de interese din jurul lui Vladimir Putin. Discuţiile de vânzare sunt purtate exclusiv de DT și OTE, statul român fiind doar "martor", fără niciun plan de a-şi vinde participaţiile deținute, respectiv 46% la fostul Romtelecom.

Orange, liderul pieţei locale de telecom, RCS & RDS / Digi, - liderul pieţei de cablu şi internet fix, şi două grupuri separate de investitori din fostul spaţiu sovietic s-au înscris în "competiția" pentru preluarea integrală sau parțială a Telekom. Unul dintre grupurile din urmă este reprezentat de antreprenorul bulgar Spas Roussev. Acesta ar fi "paravanul" cercului de investitori ruși concentrați în jurul fondului VTB Capital și ar fi licitat deja pentru fostul Cosmote, divizia de telefonie mobilă a grupului Telekom. Celălalt grup cu legături în Rusia și-ar fi manifestat și el intenția de a cumpăra întreg grupul Telekom, respectiv şi operaţiunile fixe şi cele mobile. E vorba despre grupul PPF.

Fondat în 1991 în Cehoslovacia și înregistrat, ulterior, în Olanda, grupul și-a legat numele, în prima fază, de Petr Kellner și Milan Winkler. Numai că între cei doi s-au declanșat mai multe conflicte. Winkler l-a acuzat pe Kellner că a încercat să-și „dilueze" afacerile în cadrul PPF prin emiterea de facturi false în contul său și că și-ar fi cumpărat masiv propriile acțiuni, ca să evite un sechestru.

În 2007, PPF Group a semnat un contract cu Assicurazioni Generali pentru a crea o asociere între sectorul de asigurări al Grupului PPF și corporațiile Assicurazioni Generali din Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Serbia, Slovenia, Croația, Belarus și Kazahstan. Din 2007 până în 2013, Kellner a fost membru în Consiliul de administrație al Generali. În 2013, PPF a vândut acțiunile rămase la Generali PPF Holding (GPH) către Generali pentru 2,5 miliarde euro, acesta devenind proprietar unic la sfârșitul anului 2014.

Începând din 2013, Grupul deținea active în valoare de 22.113 miliarde euro, inclusiv diverse active de la servicii bancare și asigurări la imobiliare, energie, agricultură și cel mai mare lanț de consumatori electronici din Rusia, Eldorado. În noiembrie 2013, PPF Group a intrat serios și pe piața telecomunicațiilor după ce a achiziționat o cotă de 66% în compania cehă Telefónica O2 pentru 3,2 miliarde USD. Ulterior, în 2018, PPF Group a fost de acord să cumpere operațiunile Telenor din Europa de Sud-Est, și anume Bulgaria, Ungaria, Muntenegru și Serbia pentru o sumă de 2,8 miliarde de euro.

Conexiunile directe cu Vladimir Putin

Până la decesul în martie 2021 al acționarului majoritar, Petr Kellner (creditat de Forbes cu o avere de 17,5 miliarde de dolari), grupul PPF a prosperat și s-a extins masiv și pe piața din Rusia. Desigur, prezența în Rusia nu putea fi realizată fără sprijinul politic local, la cel mai înalt nivel. Potrivit presei, Petr Kellner a început să facă afaceri în Rusia în anul 1993, unde ar fi intrat în grațiile statului rus și ale lui Vladimir Putin, personal. Acolo, Kellner a creat mai multe fonduri financiare la Sankt Petersburg și Moscova. Cel mai cunoscut dintre ele s-a numit "Petru cel Mare". Președinte era Boris Elțîn, primul șef de stat al Federației Ruse. Dar Kellner i-a atras în cursă pe cetățenii obișnuiți cu ajutorul lui Vladimir Putin. Fostul colonel KGB era pe atunci, în anii '90, viceprimarul marelui oraș Sankt Petersburg și șeful Comisiei pentru relații externe din cadrul Primăriei. Se ocupa de așa-zisa promovare a investițiilor străine, pe fondul începutului privatizării în Rusia.

Prin intermediul lui Putin, Kellner a colectat de la „investitorii" de rând circa 100.000 de vouchere. Inițial, pentru un voucher li s-a plătit 40 de dolari, apoi doar 10 și în final 5! Prețul s-a stabilizat până în primăvara lui 1994 la 20 de dolari pe bucată. Cu ajutorul lor, Putin și Kellner au achiziționat acțiuni la 130 de companii rusești. Conform site-ului versia.ru, activele cehului au inclus acțiuni la companii de energie, comunicații și chiar la fabrica de cusut Pavlovo-Posad Igla. Scopul: să revândă ulterior acele societăți sub o formă sau alta.

Dar, copie la indigo cu FNI-ul românesc, fondul financiar Petru cel Mare s-a prăbușit câțiva ani mai târziu. Micii „investitori" au rămas cu ochii-n soare, iar Kellner s-a ales cu 50 de milioane de dolari. O sumă astronomică pentru Rusia acelei perioade. Ca să scape basma curată, el și-a declarat falimentul: a susținut că a pierdut 500 de milioane de dolari! Exact ca Vântu, dar la altă scară, cu alte cifre.

După criza din Rusia, în 1998, Kellner s-a întors în Cehia. Unele active din fondul Petru cel Mare le-a vândut grupului slovac Eastfield, care a rămas pe piața rusă prin afaceri în domeniul cerealelor. Putin a fost investigat de o comisie a Consiliului Legislativ al orașului Sankt Petersburg. Aceasta a ajuns la concluzia că el a produs pierderi de 93 de milioane de dolari la nici un an de când a fost numit în fruntea Comisiei pentru relații externe. S-a luat măsura concedierii lui, dar efectele ei s-au produs doi ani mai târziu.

În anul 2000, când Vladimir Putin a devenit al doilea președinte al Federației Ruse, Petr Kellner a revenit în Rusia cu noi afaceri, respectiv Home Credit and Finance Bank, societate specializată în emiterea de împrumuturi de consum pentru populație. Această bancă a invadat piața în mod agresiv, fără a cheltui vreun ban pentru publicitate. Șapte ani mai târziu, banca lui Kellner avea deja 27 % din piața creditelor de consum și 10,5% din piața cardurilor de credit. Dincolo de activitatea sa bancară fructuoasă, cehul a pus și bazele celei legate de asigurări. Concomitent, o filială a companiei sale PPF din Cehia a început să lucreze cu banca Home Credit din Moscova.

În primăvara anului 2003, Kellner era atât de influent în afacerile rusești, încât a reușit să pună pe butuci Banca Standard Rusă, concurenta sa. Profiturile au crescut rapid. Trei ani mai târziu, Kellner a deschis filiala Home Credit Kazahstan. PPF mai deține în Rusia și compania PPF Real Estate, care face parte din PPF Real Estate Holding BV, fondată în anul 2010, având ca activitate principală furnizarea de servicii în domeniul construcțiilor și al managementului imobiliar în Europa Centrală și de Est.

Printre principalele facilități ale lui Petr Kellner în Rusia s-au numărat complexul industrial South Gate (187.000 de metri pătrați) și parcul logistic Trilogy (107.000 de metri pătrați). Până la moartea sa, Kellner era unul dintre „regii imobiliarelor" din Rusia. Ocupa locul 22 în Topul Forbes, întocmit pe acest segment, cu nu mai puțin de 85 de milioane de euro câștigați din chirii prin compania sa PPF Reale Estate Russia.

Miliardarul ceh achiziționase, împreună cu alți doi oameni de afaceri ruși, 68% din firma Polymetal, într-o tranzacție evaluată la 1,3 miliarde euro. Polymetal deține cea mai mare mină de argint din Rusia și a treia mină de aur ca mărime. Conform înțelegerii, grupul PPF a achizitionat 24,9% din acțiuni, Aleksandr Nesis 24%, iar Aleksandr Mamut 19,1%.

Într-un studiu publicat în 2019 la editura Routledge despre influența Rusiei în Europa de Est, activistul bulgar pentru democrație Ognian Shentov, președintele Center for the Study of Democracy, arăta că Petr Kellner este un "activ militant pentru reorientarea geopolitică a Cehiei spre Rusia, chiar și după anexarea ilegală a Crimeei și invazia din Estul Ucrainei", dar și pentru ridicarea sancțiunilor economice impuse Moscovei de UE.

De altfel, într-un interviu din 2012 în presa din Cehia, Kellner a spus că este în favoarea realegerii lui Vladimir Putin pentru un nou mandat de președinte al Rusiei. În același interviu, el spunea că gradul de corupție din Cehia (stat membru UE și NATO) e mai mare decât în Rusia, unde el avea afaceri cifrate la miliarde de dolari.

Simpatia lui Kellner pentru Rusia era cunoscută încă de la apariția Wikileaks - telegramele secrete ale Departamentului de Stat din SUA. Ambasadorul american la Praga nota într-o asemenea depeșă din 2008 că Petr Keller i-a transmis îngrijorarea că cetățenii cehi sunt văzuți din ce în ce mai mult de ruși drept interpuși ai SUA. Potrivit ambasadorului american, Kellner i-a mai spus că aproape fiecare rus pe care-l întâlnește își exprimă dezamăgirea că guvernul Cehiei a decis să găzduiască un radar al armatei SUA și că rușii se simt trădați că "frații slavi din Cehia" susțin o prezență americană în regiune.

De altfel, Kellner era, potrivit presei locale, unul dintre apropiații președintelui ceh Milos Zeman, un pro-rus convins și un militant pentru reorientarea Cehiei spre Rusia și China. În 2014, Kellner și Zeman au fost protagoniștii unui scandal politic major după ce presa locală a scris că președintele s-a întors dintr-o vizită de stat în China cu un avion privat închiriat de miliardar. Kellner participase la întâlnirea dintre președinții Zeman și Xi Jinping, dat fiind că el opera și pe piața din China afaceri în domeniul împrumuturilor nebancare, dar și în domeniul telecom, unde compania O2 are un parteneriat cu Huawei.

Azi, grupul fondat de Kellner, PPF, plănuiește să cumpere acțiunile pe care DT și OTE le au la Telekom România, grupul ceh fiind, de fapt, parte dintr-un cerc mai larg de interese cu legături care duc direct către Vladimir Putin. Grupul PPF nu este străin de piața din România. Primele tangenţe le-a avut în 2006, când fondul de investiţii a încercat să preia Romexterra, viitoarea Patria Bank. Cehii ajunseseră la o participaţie de 20% din acţiunile băncii, însă au pierdut lupta pentru Romexterra în favoarea ungurilor de la MKB.

Ulterior, s-a reorientat către piaţa asigurărilor din România şi a cumpărat compania RAI Asigurări de la Daniel Tudor, fost preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Dar PPF are afaceri şi în prezent în România, în principal în domeniul imobiliar. Unde a cumpărat sediul ING Bank, Crystal Tower şi complexul Metropolis Center, ambele din Bucureşti.