Turkstream in locul Nord Stream: Hub-ul de gaze naturale ruseşti si pactul lui Putin cu Erdogan!

Postat la: 28.03.2023 |

Rusia era cel mai mare exportator de gaze naturale din lume până la invadarea Ucrainei, moment în care Europa a fost nevoită să pună capăt dependenței sale de combustibilii fosili ruseşti. Europa a impus Rusiei sancțiuni pe care Turcia a refuzat să le pună în aplicare. De la începutul războiului, președintele Erdogan a încercat să medieze conflictul, furnizând arme Kievului, dar menținând în același timp relații strânse cu președintele Putin.

Președintele rus a propus în luna octombrie ca Turcia să devină un hub pentru transportul gazelor naturale rusești ca rută alternativă de aprovizionare către Europa - un plan susținut de Erdogan, dar ce anume are în vedere Putin nu este clar până acum.

Ambii președinți trec prin momente dificile, observă Deutsche Welle. După 20 de ani de când se află la putere, Erdogan se confruntă cu cea mai grea provocare a carierei sale politice la viitoarele alegeri, întrucât inflația și poverile economice ating niveluri record, iar condițiile s-au înrăutăţit și mai mult după cutremurul devastator. Putin, la rândul lui, se confruntă cu propriile provocări, inclusiv războiul din Ucraina și sancțiunile economice dure care lovesc economia rusă.

„Putin oferă Turciei „zăhărelul", adică ideea de a transforma țara într-un hub de gaze naturale pentru a aduce Turcia mai aproape de orbita Moscovei - asemănător cu ceea ce a încercat să facă cu Germania prin intermediul Nord Stream", explică Agnia Grigas de la think-tank-ul american Atlantic Council. „Putin a folosit în mod tradițional relații personale, acorduri cu gaze naturale și practici incontestabil corupte pentru a stabili legături diplomatice mai strânse cu țările europene și eurasiatice, iar Turcia nu face excepție".

În ciuda retoricii dătătoare de speranță din partea liderilor ambelor țări, există îngrijorări din punct de vedere tehnic cu privire la acest plan. „Ideea din spate este de a trimite mai mult gaz rusesc în Turcia și apoi de a-l reexporta în Europa", a declarat pentru Deutsche Welle Anne-Sophie Corbeau, cercetător la Centrul pentru Politică Energetică Globală al Universității Columbia. „Problema este că nu există suficientă capacitate în conducte pentru a face acest lucru", a adăugat ea.

Există două sisteme de gazoducte active între Rusia și Turcia. Cu o capacitate totală de 31,5 miliarde de metri cubi (bcm) pe an, conducta TurkStream furnizează gaze naturale atât Europei, cât și Turciei, în timp ce BlueStream, cu o capacitate de 16 miliarde de metri cubi/an, satisface cererea internă a Turciei. Ambele conducte sunt folosite în prezent la capacitate maximă, iar pentru construirea uneia sau a mai multor conducte suplimentare va fi nevoie de ani de zile. Națiunile occidentale se tem că un hub turcesc cu gaz rusesc ar permite Moscovei să continue furnizările de gaz de care Europa încearcă să se elibereze.

„Chiar şi cu conducta TurkStream, Turcia nu are posibilitatea de a deveni un hub de gaze naturale pentru Europa, pentru că statele membre UE şi țările din vecinătatea Rusiei încearcă să se distanțeze de energia rusă", subliniază Grigas. „Majoritatea țărilor europene caută surse alternative de aprovizionare, cum ar fi din Marea Caspică, Norvegia, Africa de Nord și mai departe, din SUA și Qatar pe bază de GNL". Turcia se bazează foarte mult pe importurile de gaze naturale din Rusia, Azerbaidjan și Iran, dar se aprovizionează şi cu GNL din SUA, Qatar și Africa de Nord, care reprezintă 24% din totalul importurilor țării.

Pentru a transforma Turcia într-un hub de aprovizionare a Europei, „singura posibilitate ar fi ca Turcia să importe mai mult gaz rusesc, odată ce capacitatea conductei va crește. Prin urmare, va avea nevoie de mai puțin GNL, pe care apoi îl va putea furniza altor piețe europene", a mai spus Corbeau. „Nu cred că Europa vrea să devină dependentă de gazul rusesc care ar veni din altă parte".

Poziția strategică a Turciei la Marea Neagră, controlul său asupra Bosforului și statutul său de membru al NATO fac din aceasta un partener valoros pentru Moscova în condițiile geopolitice actuale. Dar ideea lui Putin de a transforma Turcia într-un hub rusesc de gaze ar putea face Ankara mai dependentă de Moscova. „Trebuie să vă amintiți că relația dintre Erdogan și Putin nu a fost întotdeauna foarte bună, ca, de exemplu, în 2015", subliniază Corbeau, referindu-se la doborârea unui avion de luptă rusesc de către forțele turce în Siria.

Deși relațiile au fost restabilite oficial în 2016, cele două țări au rămas în conflict în privința unor probleme geopolitice. Corbeau crede că Erdogan joacă un „joc interesant între Ucraina și Rusia". În ceea ce privește relațiile ruso-turce, ea consideră că „nu este atât o relație între două țări, cât o relație între doi președinți. La urma urmei, totul este despre domnul Putin și domnul Erdogan".

Alegerile din Turcia sunt o altă piesă a puzzle-ului, deoarece, după cum spune Grigas, ar putea marca sfârșitul „relației personale cordiale Putin-Erdogan", determinând schimbări în politica energetică și externă a Turciei.

Anul acesta, în luna februarie, fusese programat un summit pentru gaze naturale la Istanbul, unde furnizorii s-ar fi întâlnit cu țările consumatoare din Europa. După cutremurele devastatoare, evenimentul a fost în cele din urmă amânat pe termen nelimitat. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că lucrările de creare a unui hub de gaze naturale în Turcia sunt „un proiect complex, care, din păcate, nu poate fi implementat fără decalaje de timp, fără probleme tehnice sau de altă natură".