România, țara în care sare se extrage cu Excelul. Noii „profesioniști" de la Salrom - trei povești fără pic de halit

Postat la: 24.10.2025 |

România, țara în care sare se extrage cu Excelul. Noii „profesioniști

În România, competența e o noțiune elastică. Uneori se întinde până la absurd, alteori se dizolvă complet în soluții de PR și lozinci despre „profesionalism".

Ultimul exemplu: conducerea nouă a Salrom, societatea națională a sării, o firmă strategică, cel mai mare producător de sare din țară și unic prin specificul geologic și minier. Dar, pentru că trăim vremuri moderne, sarea nu se mai scoate din pământ. Se extrage din PowerPoint, se modelează în Excel și se controlează dintr-un dashboard digital cu leadership strategic.

Directorul cu experiență în apă caldă

Primul „profesionist": un inginer cu experiență serioasă - dar în ape geotermale. Domnul Barbara Zoltán conduce de peste un deceniu o firmă care administrează bazine termale și un parc acvatic din Satu Mare. În CV, se vorbește despre exploatarea apei calde, eficiență energetică și proiecte SAPARD. Cu alte cuvinte: de la jacuzzi la salină, doar o diferență de temperatură și de densitate. E posibil ca la Praid să nu mai vedem mineri în salopetă, ci scafandri în halate de wellness, monitorizând „procesul de exploatare geologică a relaxării totale".

Auditorul care știe să „exploateze" doar bugetul

Al doilea membru al noii conduceri, Alin Miloaie, e un auditor financiar - un om de birou, riguros, cu o experiență solidă în tabele, rapoarte și control intern. Din 2014 lucrează pentru un fond de investiții (NCH Capital), a fost prin diverse consilii de administrație și, probabil, n-a văzut o mină în viața lui, decât în Excel. E genul de om care poate face o analiză de rentabilitate a unui bolovan, dar nu s-ar apropia de unul fără o analiză de risc semnată și parafată. Pentru el, halitul nu e un mineral - e o linie în buget.

Antreprenorul din lumea GPS-ului și a taxării rutiere

Iar cireșul pe tortul de sare e antreprenorul Răzvan Mihai Perțicaș, fondatorul unei companii care face monitorizare GPS și soluții telematice pentru flote auto. Omul e deștept, dinamic, digital. Doar că Salrom nu e nici flotă de TIR-uri, nici sistem GNSS. Cu toate acestea, poate că ideea e să introducem senzori pe pereții din Slănic, cu alerte automate: „Atenție, concentrația de umiditate depășește 23%! Trimiteți notificare pe Slack!". Poate că, în curând, Salrom va lansa aplicația SaltTrack, care îți arată în timp real traseul fiecărui bulgăre de sare de la Târgu Ocna la pastrama din supermarket.

O selecție de la site la site

Ni s-a spus oficial că noii membri au fost aleși „dintre CV-urile depuse pe site-ul ministerului". O selecție transparentă, cum altfel. Doar că transparența, în cazul de față, are o calitate optică specială: vezi prin ea tot, dar n-ajungi să înțelegi nimic. Dacă criteriul a fost „cine nu are nicio legătură cu industria minieră", atunci selecția a fost un succes deplin. Niciunul dintre cei trei nu are vreo experiență în exploatarea sării, geologie minieră, procese de extracție sau management de resurse naturale. Dar, în schimb, toți au cuvinte mari în CV: „leadership", „strategie", „guvernanță corporativă", „inovație". Într-o companie care există de peste un secol, unde totul e despre rocă, presiune și zăcământ, se pare că noul criteriu de angajare e „dacă știi ce e un pitch deck".

„Sarea e a românilor cinstiți" - dar condusă de oameni din alt film

Comunicatul oficial anunța, cu patos, că „s-a terminat cu bătaia de joc, vin profesioniștii". Profesioniști, da - doar că în cu totul alte domenii. Unul știe să administreze fonduri, altul știe să programeze GPS-uri, iar al treilea a făcut performanță în apă termală. Toți trei probabil își vor găsi rapid un limbaj comun: „strategic", „eficient", „digital". Doar minerii din Târgu Ocna, Ocna Dej sau Cacica vor avea nevoie de traducere simultană. Dar poate greșim noi. Poate că, în România, sarea nu mai e o resursă naturală, ci o oportunitate de branding. Salrom 2.0 - powered by Excel, IoT și leadership.

Concluzie amar-sărată
În timp ce în alte țări companiile miniere sunt conduse de geologi, chimiști sau de ingineri, în România sarea e la dispoziția managerilor de imagine. Am trecut de la exploatarea resurselor la exploatarea sloganurilor. Și, dacă tot a devenit sarea un domeniu al „inovației", poate ar trebui să începem să-i spunem altfel: nu Salrom, ci StartUp Salt - un experiment românesc în care se topește, încet, orice urmă de competență.

Anonymous

loading...
PUTETI CITI SI...

România, țara în care sare se extrage cu Excelul. Noii „profesioniști" de la Salrom - trei povești fără pic de halit

Postat la: 24.10.2025 |

0

În România, competența e o noțiune elastică. Uneori se întinde până la absurd, alteori se dizolvă complet în soluții de PR și lozinci despre „profesionalism".

Ultimul exemplu: conducerea nouă a Salrom, societatea națională a sării, o firmă strategică, cel mai mare producător de sare din țară și unic prin specificul geologic și minier. Dar, pentru că trăim vremuri moderne, sarea nu se mai scoate din pământ. Se extrage din PowerPoint, se modelează în Excel și se controlează dintr-un dashboard digital cu leadership strategic.

Directorul cu experiență în apă caldă

Primul „profesionist": un inginer cu experiență serioasă - dar în ape geotermale. Domnul Barbara Zoltán conduce de peste un deceniu o firmă care administrează bazine termale și un parc acvatic din Satu Mare. În CV, se vorbește despre exploatarea apei calde, eficiență energetică și proiecte SAPARD. Cu alte cuvinte: de la jacuzzi la salină, doar o diferență de temperatură și de densitate. E posibil ca la Praid să nu mai vedem mineri în salopetă, ci scafandri în halate de wellness, monitorizând „procesul de exploatare geologică a relaxării totale".

Auditorul care știe să „exploateze" doar bugetul

Al doilea membru al noii conduceri, Alin Miloaie, e un auditor financiar - un om de birou, riguros, cu o experiență solidă în tabele, rapoarte și control intern. Din 2014 lucrează pentru un fond de investiții (NCH Capital), a fost prin diverse consilii de administrație și, probabil, n-a văzut o mină în viața lui, decât în Excel. E genul de om care poate face o analiză de rentabilitate a unui bolovan, dar nu s-ar apropia de unul fără o analiză de risc semnată și parafată. Pentru el, halitul nu e un mineral - e o linie în buget.

Antreprenorul din lumea GPS-ului și a taxării rutiere

Iar cireșul pe tortul de sare e antreprenorul Răzvan Mihai Perțicaș, fondatorul unei companii care face monitorizare GPS și soluții telematice pentru flote auto. Omul e deștept, dinamic, digital. Doar că Salrom nu e nici flotă de TIR-uri, nici sistem GNSS. Cu toate acestea, poate că ideea e să introducem senzori pe pereții din Slănic, cu alerte automate: „Atenție, concentrația de umiditate depășește 23%! Trimiteți notificare pe Slack!". Poate că, în curând, Salrom va lansa aplicația SaltTrack, care îți arată în timp real traseul fiecărui bulgăre de sare de la Târgu Ocna la pastrama din supermarket.

O selecție de la site la site

Ni s-a spus oficial că noii membri au fost aleși „dintre CV-urile depuse pe site-ul ministerului". O selecție transparentă, cum altfel. Doar că transparența, în cazul de față, are o calitate optică specială: vezi prin ea tot, dar n-ajungi să înțelegi nimic. Dacă criteriul a fost „cine nu are nicio legătură cu industria minieră", atunci selecția a fost un succes deplin. Niciunul dintre cei trei nu are vreo experiență în exploatarea sării, geologie minieră, procese de extracție sau management de resurse naturale. Dar, în schimb, toți au cuvinte mari în CV: „leadership", „strategie", „guvernanță corporativă", „inovație". Într-o companie care există de peste un secol, unde totul e despre rocă, presiune și zăcământ, se pare că noul criteriu de angajare e „dacă știi ce e un pitch deck".

„Sarea e a românilor cinstiți" - dar condusă de oameni din alt film

Comunicatul oficial anunța, cu patos, că „s-a terminat cu bătaia de joc, vin profesioniștii". Profesioniști, da - doar că în cu totul alte domenii. Unul știe să administreze fonduri, altul știe să programeze GPS-uri, iar al treilea a făcut performanță în apă termală. Toți trei probabil își vor găsi rapid un limbaj comun: „strategic", „eficient", „digital". Doar minerii din Târgu Ocna, Ocna Dej sau Cacica vor avea nevoie de traducere simultană. Dar poate greșim noi. Poate că, în România, sarea nu mai e o resursă naturală, ci o oportunitate de branding. Salrom 2.0 - powered by Excel, IoT și leadership.

Concluzie amar-sărată
În timp ce în alte țări companiile miniere sunt conduse de geologi, chimiști sau de ingineri, în România sarea e la dispoziția managerilor de imagine. Am trecut de la exploatarea resurselor la exploatarea sloganurilor. Și, dacă tot a devenit sarea un domeniu al „inovației", poate ar trebui să începem să-i spunem altfel: nu Salrom, ci StartUp Salt - un experiment românesc în care se topește, încet, orice urmă de competență.

Anonymous

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE