• Tweet

Așa cum am arătat în prima parte a articolului, existența unei mafii judiciare rapace la Oradea, cu implicații în afaceri funciare și imobiliare, a primit o nouă confirmare. Un participant la conclavurile acestei mafii, care se desfășurau la un anumit restaurant din urbea de pe Crișul Repede, s-a pocăit alegând calea adevărului și dreptății. Conform acestuia, această mafie este constituită din avocați, notari, judecători, polițiști, securiști mai vechi și mai noi, lichidatori judiciari și executori judecătorești, politicieni și afaceriști veroși, care gravitează în jurul factorului politico-administrativ Ilie Bolojan. Nu am auzit să existe o confrerie atât de extinsă, rapace și bine organizată în alt oraș important al României, nici măcar în București, Craiova, Constanța sau Arad, în care a fost înregistrat un număr semnificativ de cazuri de corupție judiciară. Justiția din Oradea rămâne cea mai cangrenată de corupție în perioada postcomunistă. Cu toate că aici există numeroși judecători profesioniști și integri, inclusiv la nivelul actualei conduceri a Curții de Apel.

Ultimul șmen al unor avocați și judecători din Oradea   

Potrivit surselor noastre, judecătorii și notarii furnizează avocaților informații privind terenuri, case sau alte imobile, active sau conturi, pe care le află, primii, din litigii civile, funciare și comerciale, îndeosebi din procese de insolvență, ceilalți din tranzacții notariale. Avocații distribuie informațiile unor samsari de terenuri, care-i contactează pe proprietari sau pe succesorii acestora și achiziționează imobilele, prin jonglerii juridice, la prețuri modice. Avocații din grupare sunt abonați la procesele în care este pârâtă Primăria Municipiului Oradea de principalii samsari de terenuri pentru eliberarea de titluri de proprietate, plata de despăgubiri, eliberarea de certificate de urbanism și autorizații de construcții, ș.a., pe care le câștigă pe bandă rulantă. La capătul celălalt al firului se află fosta șefă a Direcției Juridice din Primăria Oradea, Eugenia Borbely, actualmente secretar general al Municipiului Oradea, și fostul primar Ilie Bolojan, actualmente premier al României.

Membri marcanți și activi ai acestui grup, denumit infracțional organizat de mărturisitorul pocăit, sunt judecătoarea Patricia Florica Pop de la Curtea de Apel Oradea, Secția 2 Civilă, care are repartizate multe procese de insolvență comercială, și soțul acestuia, avocatul Adrian Pop, care deține firma de avocatură Pop, Lazea și asociații. Conform mărturisitorului nostrum,  judecătoarea Pop îi livrează soțului său informații confidențiale utile, cel mai probabil în liniștea căminului conjugal. Avocatul Pop diseminează informațiile samsarilor din jurul său, îndeosebi amicului și clientului său Călin Hirțea, care, așa cum am mai arătat, este bine conectat cu fosta șefă a Direcției Juridice din Primăria Oradea, Eugenia Borbely, actualmente secretar general administrativ, și cu fostul primar Ilie Bolojan. Pop îl reprezintă și apără pe Hirțea  de mulți ani, ajungând apropiați ca frații. Din acest grup fac parte și judecătoarea Floare Măduța, președintele Secției 1 Civile a Curții de Apel Oradea, și soțul său, avocatul Ionel Măduța, cu antecedente în materie de corupție, fiind arestat și condamnat, doar în primă instanță din păcate, pentru dare de mită. Soții Măduța frecventează o biserică penticostală, la care a fost văzut și Ilie Bolojan.  

,,Ăștia nu mai sunt avocați și judecători. Ăștia sunt escroci imobiliari. Ăștia nu mai sunt avocați..... nu-i mai interesează procesele. Au prins un alt șmen.....Asta-I mafie imobiliară. Nu mai poți face nimic. Mafia asta este o structură de crimă organizată. Ca în Italia..... România este terminată! Marele gospodar Bolojan i-a pus cruce." Aceasta este concluzia și esența afirmațiilor mărturisitorului nostrum, care pot constitui material de lucru pentru organele de urmărire penală (DIICOT, DNA) și pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

Starostele de la Bowling

Între timp am aflat că un staroste al acestui grup infracțional este un afacerist dubios, pe nume Horia Simuț, poreclit în lumea interlopă ,,Teo de la Bowling". Acesta deține monopolul sălilor de bowling, billiard și snooker din Oradea, care sunt înțesate cu aparate electronice de jocuri de noroc. Deține cea mai mare sală de bowling din oraș, Black and White, amenajată în Lotus, cel mai mare mall din Oradea. Acest Simuț se laudă că este și principalul importator de cafea din urbea de pe Crișul Repede. Ipochimenul a fost implicat mai mulți ani și în afaceri imobiliare. Prin prisma acestor afaceri, a fost bine conectat cu primăria condusă de Ilie Bolojan și ciracii săi și este cunoscut drept sponsor al PNL. A beneficiat permanent de protecție politică, penală și fiscală pe plan local, astfel că se impune intervenția organelor penale și fiscale de la București. Se crede și se prezintă drept un om de afaceri de succes, ajungând să țină prelegeri în acest sens studenților de la Universitatea din Oradea, dar nu este un exemplu de reușită prin el însuși. În realitate a reușit în afacerile sale prin tatăl său vitreg, care a fost mulți ani directorul Companiei de Apă din Oradea, funcție în care și-a creat multe relații și a strâns mulți bani albi și negri. Tatăl său vitreg i-a asigurat și primul loc de muncă, la compania pe care o conducea.

Afaceristul Horia Simuț se află în relații apropiate cu avocatul Adrian Pop de circa 15 ani. Împreună cu alți doi asociați, Simuț a deținut un club de noapte, denumit Avenue, care a funcționat pe strada ultracentrală Vasile Alecsandri, pe care sunt amplasate mai multe localuri de lux din Oradea. Clubul a fost sancționat și apoi închis, după aproximativ doi ani de funcționare, în urma reclamațiilor vecinilor privind tulburarea liniștii publice. În procesele declanșate, firma lui Simuț a fost reprezentată de  avocatul Adrian Pop, fapt ce denotă o relație mai veche și apropiată. La o întâlnire a grupului infracțional organizat din vara anului trecut, acest afacerist închipuit și fudul a transmis ordinul pe unitate că trebuie ars, adică distrus, omul de afaceri Petre Popa, pentru a-i fi împărțită averea. Fostul cititor de contoare de apă a ajuns șă se creadă un mic Dumnezeu de Bihor. Cel mai probabil, a discutat în prealabil aceste aspecte cu avocatul Adrian Pop, consacrat de acest caz drept avocat prăduitor ca să nu zic asasin. Misiunea distrugerii lui Petre Popa a revenit cunoscuților și hămesiților samsari imobiliari Călin Hirțea și Mihail Pater, tovarășii de luptă și de idei ai avocatului Pop.

Falsurile notarei verișoare și ale avocatei colaboratoare

După decizia conclavului de la restaurant, a fost luată în cătare firma lui Petre Popa denumită DAVAL, care avea un capital social de 21.000 lei și deținea atunci active în valoare de 7 milioane lei. A urmat întocmirea în data de 17 iulie 2024 a controversatului contract de cesiune, cel mai probabil fals , a firmei Daval de către asociatul unic și administratorul Petru Gabor către prăduitorul Călin Hirțea, care nu este semnat de către cedent.  Nu întâmplător acest contract de cesiune a fost întocmit și autentificat de notarul public Ioana Ștefania Bot, care este verișoară cu soția avocatului Pop, judecătoarea Patricia Florica Pop. Lăsând la o parte faptul dacă Petru Gabor era sau nu era știutor de carte, există cel puțin patru aspecte care denotă reaua-credință a notarei Bota și conturează vinovăția sa. 

În primul rând, aceasta a întocmit contractul de cesiune fără să existe și fără să solicite hotărârea asociatului unic initial de aprobare a cesiunii, care este prevăzută expres și obligatoriu de lege. Făptașii au întocmit această hotărâre post factum, respectiv după ce au depus contractual de cesiune la Oficiul Județean al Registrului Comerțului Bihor, unde le-a fost solicitată și hotărârea de aprobare a cesiunii părților sociale. Hotărârea întocmită și depusă ulterior constituie un fals grosolan, relevat, așa cum am arătat, de trimiterea la numărul și data de autentificare a contractului de cesiune (648/17.07.2024). Conform cercetărilor efectuate, falsul a fost întocmit de o avocată angajată la firma avocatului Adrian Pop, numită Anca Todoran. Astfel, avocatul Pop le-a băgat în gura lupului și în vizorul procurorilor și pe notara verișoară Ioana Bota și pe avocata colaboratoare Anca Todoran. Culmea ironiei este însă că hotărârea asociatului unic este semnată de cedentul Petru Gabor, cu majuscule, fiind infirmată astfel aserțiunea notarei și a celorlați făptași că acesta este neștiutor de carte.

Martori asistenți dubioși

În speță, era obligatorie adoptarea unei hotărâri prealabile a asociatului unic Petru Gabor, conform dispozițiilor art. 202 ali. 2 din Legii societăților comerciale nr. 31/1990, care trebuia să fie înregistrată în scriptele SC Daval SRL. Ori, ticluita decizie a asociatului unic nr. 1/17.07.2024, care a fost depusă ulterior la Oficiul Registrului Comerțului Bihor, a fost întocmită după autentificarea contractului de cesiune a părților sociale ale SC Daval SRL, fapt devoalat, după cum am precizat, de mențiunea din decizie că ,,prețul părților sociale a fost achitat cu ocazia întocmirii actului de cesiune autentificat sub nr. 648/17.07.2024". Este absolut imposibil și de-a dreptul absurd să cunoști numărul de autentificare al unui act juridic înaintea prezentării la notar. Pe de altă parte, denumita decizie a asociatului unic nu a fost înregistrată în evidențele SC Daval SRL, având un număr de înregistrare inventat: 1/17.07.2024. Din acest fapt rezultă că la firma DAVAL  nu ar fi fost înregistrat niciun act de la 1 ianuarie până la 17 iulie 2024. Ori, notarei și funcționarilor de la Registrul Comerțului ar fi trebuit să le sară imediat în ochi acest aspect. 

În al doilea rând, notara a acceptat, fără semne de întrebare, o cesiune la valoarea nominală a părților sociale, de 21.000 lei, în condițiile în care firma cesionată deținea în perioada respectivă active în valoare de 7 milioane lei. În realitate, nu a fost achitată cedentului nici valoarea nominală de 21.000 lei. În al treilea rând, notara a întocmit un contract care are ca obiect cesionarea doar a activului firmei, nu și a pasivului acesteia. În fine, martorii asistenți care au semnat atestând că cedentul este neștiutor de carte nu au fost aduși de notară sau de angajații biroului notarial și nici de părțile din contract, cedent sau cesionar, ci de un terț care nu avea legătură cu cesiunea, controversatul samsar imobiliar Mihail Pater. În fapt, Pater a adus două persoane apropiate, mamă și fiu, la care a apelat și pentru alte tranzacții dubioase.

Superficialitatea Parchetului Bihor, eschiva DNA Oradea și părtinirea Judecătoarei Manea

Călin Hirțea a depus contractul de cesiune la Oficiul Județean Bihor al Registrului Comerțului, dar înregistrarea acestuia a fost blocată de omul de afaceri Petre Popa și de asociatul-administrator Petru Gabor. Ulterior, persoanele vătămate au depus două plângeri penale, prima împotriva lui Călin Hirțea și a consătenilor care l-au sechestrat, îmbătat și drogat pe asociatul-administrator Petru Gabor, iar a doua împotriva notarului public Ioana Bota și a lui Călin Hirțea. Prima plângere a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, care a emis rapid și vag o soluție de clasare, împotriva căreia a fost formulată plângere, care a fost admisă în septembrie 2025 de către Tribunalul Bihor, dispunându-se reluarea urmăririi penale în cauză. A doua plângere a fost depusă la Serviciul Teritorial Oradea al DNA, care a pasat-o rapid Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, unde se află în curs de cercetare. DNA Oradea nu pare interesat de marea corupție din urbe, cu făptuitori notari, avocați, judecători.

Totodată, administratorul-asociat Petru Gabor a înregistrat la Tribunalul Bihor o acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de cesiune întocmit între asociatul-administrator Petru Gabor și Călin Hirțea, pe motive de dol și leziune. Cauza constituie obiectul dosarului nr. 2966/111/2024 și este judecat de judecătoarea Laura Manea, care deține funcția de vicepreședinte al Tribunalului Bihor, după ce anterior a fost președinte al Secției II Civile. Din păcate, această judecătoare a dovedit până acum o lipsă evidentă de imparțialitate în cauză. A respins cererea de înscriere în fals a contractului de cesiune, deși întocmirea frauduloasă a acestuia este evidentă. A respins cererea de intervenție accesorie în interes propriu formulată de administratorul de facto al firmei DAVAL, Petre Popa, invocând lipsa de interes legitim.  A respins cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea plângerilor penale formulate, deși soluționarea acestora ar putea avea o înrâurire hotărâtoare. A respins toți cei șase martori propuși de reclamant, admițând în schimb cei doi martorii propuși de pârât, în persoana dubioșilor martori asistenți, asupra cărora planează lipsa de credibilitate și de loialitate, deși nu au fost propuși prin întâmpinare. A respins întrebările esențiale din interogatoriul adresat pârâtului de către reclamant.

Împotriva judecătoarei a fost formulată cerere de recuzare, dar a fost respinsă cu ușurință. Judecătoarea Manea se grăbește nevoie mare să dea soluție în cauză, după ce s-a antepronunțat la un termen anterior. La ultimul termen i-a audiat pe martorii dubioși ai pârâtului în lipsa avocatului reclamantului, deși acesta a formulat cerere justificată de amânare întrucât în ziua repectivă a trebuit să fie prezent la Curtea de Apel Cluj într-un dosar cu inculpat arestat. Sperăm că atitudinea vădit părtinitoare a judecătoarei nu are legătură cu faptul că a fost colegă la Tribunalul Bihor cu judecătoarea Patricia Florica Pop, soția avocatului Adrian Pop, care se află în spatele operațiunii prin care s-a urmărit acapararea firmei DAVAL aparținând omului de afaceri Petre Popa. Am constatat pe viu conduita concesivă a judecătoarei Manea față de avocatul Pop la un termen de judecată, la care i-a permis să facă poliția sălii prin solicitarea impertinentă de a întreba dacă este prezent un jurnalist în sală, fiind evidentă referirea la subsemnatul. Ce are de ascuns și de ce se teme acest avocat?

Valer Marian