• Tweet

Contacte discrete, o diplomație directă și un acord de înarmare în valoare de miliarde de dolari ajută la o aliniere a SUA cu Europa pe tema Ucrainei Potrivit declarațiilor făcute de două persoane la curent cu subiectul, după ce a văzut imagini cu bombardamentele rusești din 11 iulie asupra unor orașe ucrainene, președintele Trump l-a sunat pe celular pe cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a-și exprima nemulțumirea față de atacurile continue ale lui Vladimir Putin asupra vecinului său mai mic.

Aceleași persoane au spus că Merz s-a declarat surprins, dar și-a dat imediat seama că Trump și-a pierdut răbdarea cu președintele rus. Trump i-a spus că era gata să accepte oferta pe care Merz o făcuse cu câteva zile în urmă, respectiv aceea de a apela la fonduri germane ca să cumpere armament american pentru Ucraina, după cum afirmă cei doi oficiali. "Atât în public cât și pe plan privat, Trump s-a arătat nemulțumit de Putin", după cum a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly. "El dorește să pună capăt omorurilor și acestui război brutal or, tocmai de aceea, el le va vinde membrilor NATO armament de proveniență americană".

Trump a stabilit luni un termen de 50 de zile pentru ca Putin să înceapă negocierile, el anunțând totodată și un transport masiv de armament destinat Ucrainei - care ar urma să fie finanțat de statele membre ale Organizației Tratatului Nord-Atlantic - și a amenințat să-i impună Moscovei noi sancțiuni economice, dacă nu face niciun demers pentru a-i pune capăt războiului. Acțiunea survine după o campanie a liderilor europeni care a durat o lună - niște lideri care nu au crezut că Putin a vorbit serios despre negocieri, căutând în schimb să cucerească și mai multe teritorii din Ucraina - pentru a-l convinge pe Trump să înarmeze Kievul și să-l convingă pe Putin să treacă la negocieri serioase.

Germania, Franța, Marea Britanie dar și alte țări și-au sporit relațiile cu guvernul SUA, o serie de înalți politicieni creându-și canale discrete confidențiale cu oficiali importanți ai Administrației Trump. Alexander Stubb, președintele Finlandei, a ajuns să se împrietenească cu Trump cu ocazia unui turneu de golf din Florida, potrivit declarațiilor ambilor lideri, dar și declarațiilor unor oficiali finlandezi. Pe data de 5 iunie Merz l-a vizitat pe Trump la Casa Albă, după care a discutat cu el aproape săptămânal, potrivit declarațiilor unor oficiali germani.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a trimis și el niște mesaje flatante - iar ulterior l-a numit pe Trump chiar "tăticul", el susținând nemulțumirile liderului american față de Israel și Iran, precum demersurile sale de a face ca ambele țări să ajungă la un armistițiu durabil. În cursul summitului NATO desfășurat în Olanda, pe 25 iunie, statele membre au spus că vor aloca 5% din PIB pentru apărare, ele răspunzând astfel vechii cereri formulate de Trump. În lunile anterioare evenimentului, liderii europeni l-au convins pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să vorbească direct cu Trump și să accepte negocieri cu Putin fără condiții prealabile.

În culise, oficialii europeni au cultivat relații și cu înalți oficiali ai cabinetului american, considerați ca fiind mai înclinați să sprijine Ucraina, printre care secretarul trezoreriei (echivalentul ministrului de finanțe, n. red.) Scott Bessent și secretarul de stat Marco Rubio, precum și câțiva congresmeni republicani favorabili Ucrainei. Lui Merz - care a făcut avere în sectorul privat și care își pilotează propriul avion - i-a fost mai ușor să țină legătura cu Trump, comparativ cu liderii germani anteriori, după cum afirmă o serie de consilieri ai lui Merz. Un factor a fost și capacitatea sa de a putea promite fonduri mai mari pentru armamentul american după amendarea Constituției germane, care ar permite practic o creditare nelimitată - ceva ce predecesorii săi nu au reușit să facă.

„Merz a găsit calea potrivită, iar acum a ajuns să discute cu Trump pe celular și să se înscrie într-o adevărată diplomație", afirmă Nico Lange, fost înalt oficial german din sectorul apărării. „Spre deosebire de (președintele francez, Emmanuel) Macron, dar și de alții, practic el poate să-și pună banii acolo unde a promis". Doi consilieri ai lui Merz au spus că în opinia lor cel mai mare succes a fost atunci când Trump a renunțat la poziția sa echidistantă față de Moscova și Kiev, el calificând în mod clar Rusia drept agresor în acest război, după care a acceptat să reia livrările de armament. „În cele din urmă vorbele rămân doar vorbe. Trebuie să existe și acțiune. Trebuie să existe rezultate", a spus Trump în Biroul Oval luni, atunci când s-a întâlnit cu Rutte.

Schimbarea este semnificativă. Cu aproximativ două săptămâni în urmă Pentagonul anunțase că va bloca livrările de sisteme Patriot de apărare antiaeriană și alte arme de înaltă precizie destinate Ucrainei. La auzul acestei vești, Merz a cerut să vorbească cu Trump. Convorbirea a avut loc pe 3 iulie, Trump vorbind din Biroul Oval și fiind asistat de secretarul apărării, Pete Hegseth. „Am sunat ca să vă felicit cu ocazia zilei de 4 Iulie și să vă propun un acord", a spus Merz, potrivit declarațiilor unor persoane la curent cu conversația. Oferta: Germania va cumpăra în contul Ucrainei două sisteme Patriot acum, când Statele Unite au încetat să le mai exporte. Dar Trump a părut să nu fie la curent cu decizia vizând încetarea livrărilor de armament.

„Pete, ce se întâmplă?", a întrebat el, potrivit declarațiilor unor persoane la curent cu această convorbire. Câteva zile mai târziu, Pentagonul a revenit asupra deciziei. Departamentul Apărării nu a răspuns imediat cererii de a comenta subiectul. În cursul convorbirii Trump s-a plâns că Putin îl tot duce cu vorba, deși la vremea aceea el nu se angajase să-i vândă Germaniei cele două sisteme. Vineri, după ce a mai văzut și alte filmări îngrozitoare din Ucraina, Trump s-a oferit în convorbirile sale cu Merz să-i vândă nu două, ci cinci sisteme Patriot. Conducătorul german a acceptat imediat, deși el va trebui să negocieze finanțarea și cu ceilalți lideri europeni, după cum afirmă persoane la curent cu planurile lui.

Se pare că Germania va trimite în Ucraina două dintre sistemele sale Patriot și va trata înlocuirea lor din SUA contra sumei de aproximativ 2 miliarde dolari. Norvegia va fi cea care va cumpăra unul dintre sisteme, iar Rutte a mai pomenit Canada, Danemarca și Finlanda în calitate de eventuali contribuabili. „Un lucru e clar, iar asta înseamnă un angajament și din partea celorlalți membri europeni din NATO: acum trebuie să ne deschidem cu toții portofelele", a declarat luni ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în cursul vizitei sale în SUA.