• Tweet

Autoritățile de la Berlin au anunțat vineri că Ucraina poate folosi armele germane pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei. Decizia a fost luată după ce mai mulți aliați NATO, inclusiv SUA, au arătat că sunt dispuși să relaxeze regulile privind armele. La fel ca decizia SUA, Ucraina poate folosi armele pentru a lovi ținte din spatele graniței, dar numai pentru a apăra Harkov de atacurile din nord, a anunțat un purtător de cuvânt al guvernului german.

„Suntem împreună convinși că Ucraina are dreptul, garantat de dreptul internațional, de a se apăra împotriva acestor atacuri. Pentru a face acest lucru, poate folosi și armele furnizate în acest scop, în conformitate cu obligațiile sale legale internaționale, inclusiv pe cele furnizate de noi", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Steffen Hebestreit. Decizia Germaniei vine după ce ministrul apărării din Franța, Sebastien Lecornu, a considerat vineri justificată, în numele "legitimei apărări", posibila utilizare în atacuri asupra bazelor militare de pe teritoriul Rusiei a armelor pe care ţara sa le-a livrat Ucrainei, întrucât de pe teritoriul rus sunt lansate tot mai multe atacuri, informează EFE.

'Ucraina are dreptul să riposteze'', a subliniat Lecornu într-un interviu acordat postului de radio France Info, în care a explicat că, de la începutul invaziei asupra Ucrainei, Rusia şi-a modificat strategia militară, de exemplu cu ofensive nu doar asupra frontului, ci şi pentru a distruge infrastructura, în special cea energetică. Mai presus de toate, dacă la început bombardamentele ruse erau lansate în principal din teritoriile ucrainene ocupate din Donbas şi Crimeea, în ultimele săptămâni s-a confirmat că acestea provin din ce în ce mai mult de la instalaţii militare de pe teritoriul Rusiei, a explicat Lecornu. Ministrul francez a subliniat că, potrivit dreptului internaţional al războiului, "Ucraina are dreptul să riposteze".

Întrebat dacă Franţa va permite ca armele pe care le-a livrat Kievului să fie folosite pentru a ataca obiective de pe teritoriul rus, el a repetat că armele sunt pentru ca Ucraina să se poată apăra şi, prin urmare, susţine "din punct de vedere politic" această opţiune. Lecornu a remarcat că atât Regatul Unit, cât şi în cele din urmă Statele Unite au permis acest lucru. În interiorul NATO există și țări care se împotrivesc utilizării armelor occidentale pe teritoriul Rusiei. Italia a anunțat că nu sprijină ideea și nici nu intenționează să trimită trupe în Ucraina.

Mai mulţi înalţi oficiali ruşi au avut reacţii virulente vineri, după ce un responsabil american a indicat joi că preşedintele american Joe Biden a dat în sfârşit undă verde Ucrainei să lovească ţinte pe teritoriul rus, lângă oraşul Harkov (nord-estul Ucrainei), în anumite condiţii. Totodată, armata rusă a revendicat noi victorii pe front. Rusia va riposta în mod asimetric la atacurile ucrainene asupra teritoriului său cu arme furnizate de Statele Unite, a declarat vineri Andrei Kartapolov, şeful comisiei de apărare a Dumei de Stat.

Kartapolov a adăugat că decizia lui Biden de a permite lovituri limitate în interiorul Rusiei cu arme americane nu va afecta operaţiunea militară a Rusiei în Ucraina. La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat vineri că Rusia nu a blufat atunci când a vorbit despre posibilitatea de a folosi arme nucleare tactice împotriva Ucrainei şi că conflictul său cu Occidentul ar putea escalada într-un război total.

Într-o postare pe canalul său oficial Telegram, Medvedev a afirmat că conflictul Moscovei cu Occidentul evoluează conform celui mai rău scenariu şi că "nimeni nu poate exclude escaladarea lui până la ultima etapă". Medvedev a acuzat Occidentul că escaladează constant conflictul în ceea ce priveşte folosirea armelor NATO şi a transmis că Moscova consideră armele cu rază lungă de acţiune folosite de Ucraina ca fiind controlate de personal NATO. El a avertizat că Moscova va distruge orice personal militar şi armament occidental în Ucraina sau dincolo de graniţele acestei ţări, dacă sunt implicate în atacuri asupra Rusiei.

El a mai spus că folosirea armelor cu rază lungă de acţiune împotriva Rusiei ar putea deveni un motiv de război cu NATO. "Rusia consideră că toate armele cu rază lungă de acţiune utilizate de Ucraina sunt deja controlate direct de militari din ţările NATO. Aceasta nu este asistenţă militară, este o participare la un război împotriva noastră", a spus Medvedev. "Şi astfel de acţiuni ar putea deveni un casus belli", a adăugat el. El a vorbit, de asemenea, despre posibilitatea de a lovi ţări ostile neidentificate cu arme nucleare strategice. "Aceasta nu este, din păcate, nici intimidare, nici cacealma", a spus Medvedev.

Ministrul apărării rus Andrei Belousov a declarat vineri că militarii săi au cucerit "880 km2" de la începutul anului în Ucraina, unde armata rusă afirmă constant că înaintează, fără să obţină totuşi un real progres în această etapă, informează AFP. "Se fac progrese în toate direcţiile tactice", a dat asigurări ministrul rus în timpul unei întâlniri la Almati a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), o alianţă militară formată din ţări din fosta Uniune Sovietică. "În total, 880 km2 de teritoriu au intrat sub controlul armatei ruse în acest an" în Ucraina, a adăugat Belousov, precizând că forţele ruse au ocupat "28 de localităţi" în luna mai.

Armata ucraineană, lipsită de muniţie şi oameni, are probleme de câteva luni, Rusia lansând o nouă ofensivă la începutul lunii mai la periferia Harkovului, al doilea oraş al Ucrainei. În această regiune, trupele ruse i-au forţat pe soldaţii ucraineni să se retragă "opt până la nouă kilometri", a afirmat Andrei Belousov. Kievul speră că mult-aşteptata livrare de muniţii occidentale îi va permite să recâştige avantajul pe front.