• Tweet

Curtea Supremă a SUA a decis vineri că Departamentul de Justiţie a întrecut măsura punând sub acuzare pentru obstrucţionare a unei proceduri oficiale sute de persoane care s-au revoltat şi au luat cu asalt Capitoliul SUA la 6 ianuarie 2021, o decizie ce i-ar putea forţa pe procurori să redeschidă unele dintre aceste cazuri.

În acelaşi timp, Înalta Curte a decis că acuzaţia de obstrucţionare poate fi formulată împotriva celor care s-au revoltat, dacă procurorii pot demonstra că aceştia au încercat nu doar să intre cu forţa în clădirea Congresului, ci mai degrabă să oprească sosirea certificatelor utilizate pentru numărarea voturilor reprezentative ale statelor şi să împiedice astfel certificarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale.

În acest fel, Curtea Supremă a SUA a ridicat ştacheta legală pentru procurorii care au formulat acuzaţii de obstrucţionare împotriva inculpaţilor implicaţi în atacul din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu, Hotărârea de vineri poate avea implicaţii potenţiale şi pentru dosarul penal federal întocmit împotriva lui Donald Trump pentru încercarea de a anula pierderea alegerilor în 2020, notează Reuters.

Judecătorii au decis, cu majoritate de 6 la 3, să anuleze decizia unei instanţe inferioare care admisese o acuzaţie de obstrucţionare a unei proceduri oficiale - şi anume certificarea de către Congres a victoriei preşedintelui Joe Biden în faţa lui Trump, pe care participanţii la revoltă au încercat să o împiedice - împotriva inculpatului Joseph Fischer, un fost agent de poliţie. Justiţia a ordonat instanţei inferioare să reexamineze chestiunea.

Decizia Înaltei Curţi înseamnă că este probabil ca procurorul special Jack Smith să încerce să formuleze pe acelaşi baze şi acuzaţia împotriva fostului preşedinte Donald Trump.

Fostul poliţist Joseph Fischer contestase acuzaţia de obstrucţionare, pe care procurorii federali au adus-o împotriva sa şi a sute de alte persoane - inclusiv împotriva lui Trump - în cazuri legate de asaltul din 6 ianuarie.

Hotărârea Curţii Supreme reprezintă un eşec pentru Departamentul de Justiţie al SUA şi pentru administraţia lui Biden şi un potenţial impuls pentru Trump.

DE CE DECIZIA ÎL INTERESEAZĂ DIRECT PE TRUMP
Trump, candidatul republican care îl înfruntă pe preşedintele democrat Joe Biden la alegerile americane din 5 noiembrie, a fost acuzat de obstrucţionare ca parte a unei inculpări penale cu patru capete de acuzare într-un caz intentat anul trecut de procurorul special Jack Smith. Acuzaţia intră sub incidenţa legii Sarbanes-Oxley din 2002, o lege federală adoptată după scandalul de fraudă fiscală de la compania energetică Enron, în prezent desfiinţată.

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, John Roberts, a scris hotărârea dată publicităţii vineri alături de colegii conservatori Clarence Thomas, Samuel Alito, Neil Gorsuch şi Brett Kavanaugh, precum şi de judecătoarea liberală Ketanji Brown Jackson. Judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett, numită de Trump, a scris o opinie separată căreia i s-au alăturat judecătoarele liberale Sonia Sotomayor şi Elena Kagan.

Joseph Fischer a fost acuzat de procurori că a atacat poliţia care păzea intrarea în Capitoliu în timpul asaltului. Potrivit procurorilor, Fischer, pe atunci membru al poliţiei din North Cornwall Township din Pennsylvania, a intrat în clădire şi s-a lipit de scutul antirevoltă al unui agent, în timp ce poliţiştii încercau să-i îndepărteze pe protestatari. El a rămas în Capitoliu timp de patru minute înainte ca poliţia să îl împingă afară.

Fischer aşteaptă să fie judecat pentru alte şase capete de acuzare, inclusiv agresarea sau împiedicarea acţiunii poliţiei şi tulburarea ordinii publice, în timp ce contestaţia sa împotriva acuzaţiei de obstrucţionare şi-a continuat cursul în justiţie.

Judecătorul districtual Carl Nichols, numit de Trump, a aprobat cererea lui Fischer de a fi respinsă acuzaţia de obstrucţionare, hotărând că aceasta se aplică numai inculpaţilor care au falsificat probe. Curtea de Apel a Statelor Unite pentru Circuitul Districtului Columbia a revenit asupra acestei decizii, ceea ce a determinat apelul lui Fischer la Curtea Supremă.

CÂTE PERSOANE AR PUTEA FI REJUDECATE
Procurorii federali estimează că circa 250 dintre cele aproximativ 1.400 de persoane acuzate pentru atacul de la Capitoliu al susţinătorilor lui Trump ar putea fi afectate de această hotărâre de vineri a Curţii Supreme. Conform datelor Departamentului de Justiţie, aproximativ 50 dintre inculpaţii de la 6 ianuarie au fost condamnaţi pentru obstrucţionarea justiţiei, fără să fi comis alte infracţiuni. Dintre aceştia, aproximativ jumătate ispăşesc în prezent o pedeapsă cu închisoarea - reprezentând mai puţin de 2% din toate cazurile inculpate.

Acuzaţia de obstrucţionare atrage după sine o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare în caz de condamnare, deşi inculpaţii de la 6 ianuarie condamnaţi pentru obstrucţionare au primit pedepse mult mai mici.

Problema juridică în acest caz a implicat modul în care două părţi ale legii privind obstrucţionarea se potrivesc. Prima dispoziţie interzice obstrucţionarea unei proceduri oficiale prin distrugerea "unei înregistrări, a unui document sau a altui obiect". A doua parte prevede că este o infracţiune "obstrucţionarea în alt mod" a unei proceduri oficiale. Departamentul de Justiţie a susţinut că Congresul a inclus cea de-a doua dispoziţie tocmai pentru a da legii privind obstrucţionarea un domeniu larg de aplicare.

Curtea Supremă a audiat argumentele în acest caz în aprilie.

DOSARELE LUI TRUMP
După alegerile din 2020, Trump şi aliaţii săi au făcut afirmaţii false potrivit cărora voturile i-au fost furate prin fraudare pe scară largă. În ziua în care Congresul s-a reunit pentru a certifica victoria lui Biden, susţinătorii lui Trump au luat cu asalt Capitoliul, au rupt baricadele, au atacat agenţii de poliţie, au vandalizat clădirea şi i-au forţat pe congresmeni şi pe alte persoane să fugă şi să se pună la adăpost.

În august 2023, procurorul special Smith a formulat patru acuzaţii penale federale împotriva lui Trump în cazul subversiunii electorale: conspiraţie pentru fraudarea Statelor Unite, obstrucţionarea prin corupţie a unei proceduri oficiale şi conspiraţie în acest sens şi conspiraţie împotriva dreptului americanilor de a vota.

Trump se confruntă, de asemenea, cu acuzaţii penale legate de alegeri în instanţa de stat din Georgia. El a calificat toate cazurile împotriva sa ca fiind motivate politic.

Curtea Supremă a audiat la 25 aprilie argumentele privind cererea lui Trump de imunitate împotriva urmăririi penale pentru încercarea de a anula pierderea alegerilor din 2020. Judecătorii conservatori ai Curţii şi-au exprimat sprijinul pentru ca preşedinţii SUA să beneficieze de un anumit nivel de imunitate faţă de acuzaţiile penale pentru anumite acte întreprinse în timpul mandatului. O decizie în acest caz este aşteptată în zilele următoare.

Într-un alt caz foarte urmărit legat de Trump, Curtea Supremă a anulat, la 4 martie, o decizie judecătorească care îi interzisese să participe la scrutinul din Colorado în temeiul unei dispoziţii constituţionale privind insurecţia. Instanţa supremă din Colorado considerase că Trump a luat parte la o insurecţie pentru incitarea şi susţinerea atacului asupra Capitoliului.

Judecătorul Samuel Alito a respins apelurile unor congresmeni democraţi de a se recuza din cazurile de obstrucţionare şi imunitate prezidenţială, după dezvăluirile potrivit cărora două steaguri precum cele purtate de manifestanţii pro-Trump în timpul atacului asupra Capitoliului au fluturat în faţa casei sale din Virginia şi a casei sale de vacanţă din New Jersey.