• Tweet

O versiune mai lungă a strategiei SUA, consultată de site-ul american specializat pe știri din domeniul apărării Defense One, prezintă mai detaliat planurile Casei Albe privind relația cu Uniunea Europeană.

Strategia de Securitate Națională a SUA, în versiunea extinsă, care a circulat înainte ca administrația Trump să publice versiunea neclasificată joi seara târziu, împărtășește punctele principale: competiția cu China, retragerea din apărarea europeană, un nou accent pe emisfera vestică.

Dar versiunea nepublicată propune, de asemenea, un nou format de leadership pe scena mondială și insistă mai clar pe necesitatea ca SUA să încurajeze actorii politici prietenoși din Europa, cu scopul de a influența viitorul continentului.

Pornind de la premisa că Europa se confruntă cu „o dispariție a civilizației" din cauza politicilor sale privind imigrația și a cenzurii, varianta extinsă a strategiei propune ca relațiile SUA cu țările europene să se concentreze pe câteva state cu administrații și mișcări politice de aceeași orientare cu cele ale administrației Trump.

Austria, Ungaria, Italia și Polonia sunt enumerate ca țări cu care SUA ar trebui „să colaboreze mai mult, cu scopul de a le îndepărta de (Uniunea Europeană)", potrivit documentului citat de Defence One.

„Ar trebui să sprijinim partidele, mișcările și personalitățile intelectuale și culturale care urmăresc suveranitatea și conservarea/restaurarea modului de viață tradițional european, rămânând în același timp pro-americane", spune documentul.

Italia și Ungaria sunt conduse de guverne de dreapta, pe care Trump le consideră prietenoase. Liderul SUA are relații bune cu prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, și cu premierul Ungariei Viktor Orban o inspirație pentru ideologia MAGA.

Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a declarat de altfel joi că președintele Trump înțelege „declinul Europei" și poate vedea „că Europa a ajuns într-un impas economic de lungă durată".

Orbán a susținut punctele de vedere ale lui Trump în ambele privințe într-o postare joi pe platforma socială X.

„Pe scurt: America înțelege foarte bine declinul Europei", a scris Orbán. „Ei văd declinul la scară civilizațională împotriva căruia noi, în Ungaria, luptăm de cincisprezece ani. În sfârșit, nu mai luptăm singuri împotriva lui."

„Un aliat slab nu se poate apăra și nici nu poate fi de încredere în afacerile internaționale", a continuat Orbán. „Ei văd și criza civilizațională a Europei. Ei văd că valorile civilizaționale ale Europei, democrația și piața liberă sunt toate în pericol."

Austria are un guvern de coaliție condus de conservatori, iar Partidul Libertății, de extremă-dreapta a câștigat alegerile precedente și este în continuare pe primul loc în sondaje.

Polonia are un guvern liberal critic, condus de Donald Tusk, dar președintele Karol Nawrocki este un conservator, aliat cu partidul naționalist Lege și Justiție, care are deja o relație foarte bună cu Trump.

Polonia nu poate fi detașată de Uniunea Europeană, deoarece este parte integrantă a acesteia", a subliniat miercuri viceprim-ministrul și șeful Ministerului Apărării Naționale, Władysław Kosiniak-Kamysz, răspunzând la o întrebare pe tema versiunii extinse a strategiei SUA.

În același timp, el a adăugat că „dorim schimbări în Uniunea Europeană, dorim mai puțină birocrație în Uniunea Europeană, dorim mai multă securitate, dorim reguli mai clare și mai transparente".

Kosiniak-Kamysz a mai spus că partea din strategia americană referitoare la relațiile cu Rusia „va dezamăgi în mod special mediul de afaceri american și va dezamăgi unii politicieni americani, deoarece nu va fi niciodată îndeplinită".

„Pur și simplu nu este credibilă. Dar înțeleg că este scrisă în mare parte pentru uz intern și respectăm dreptul Statelor Unite de a-și conduce politica în modul în care au decis alegătorii de acolo", a declarat viceprim-ministrul.

El a subliniat că Polonia este „o legătură transatlantică între Europa și Statele Unite" și că Polonia trebuie să construiască „arhitectura securității europene".

În versiunea oficială publicată săptămâna trecută, noua strategie de securitate națională a SUA solicită „cultivarea rezistenței" în Europa, avertizând că continentul subminează democrația.

Documentul evidențiază prăpastia ideologică care s-a creat între Washington și aliații săi tradiționali, descriind un continent european în care „declinul economic este eclipsat de perspectiva reală și mai dură a dispariției civilizației".

„Problemele majore cu care se confruntă Europa includ activitățile Uniunii Europene și ale altor organisme transnaționale care subminează libertatea politică și suveranitatea, politicile de migrație care transformă continentul și creează conflicte, cenzura libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice, scăderea drastică a natalității și pierderea identității naționale și a încrederii în sine", afirmă administrația Trump în document.

Administrația americană - care a dezvoltat relații din ce în ce mai strânse cu partidele de extremă dreapta din țări precum Germania și Spania - pare să sugereze că ar putea ajuta partidele europene aliate ideologic.

Într-o provocare directă la adresa UE, documentul afirmă că America ar trebui să „cultive rezistența față de traiectoria actuală a Europei în cadrul națiunilor europene".

„America încurajează aliații săi politici din Europa să promoveze această renaștere a spiritului, iar influența crescândă a partidelor patriotice europene oferă într-adevăr motive de mare optimism", se afirmă în strategie.

„Diplomația americană ar trebui să continue să apere democrația autentică, libertatea de exprimare și celebrarea fără rezerve a caracterului și istoriei individuale ale națiunilor europene", se afirmă în strategie.

Casa Albă a negat existența oricărei alte versiuni a Strategiei de Securitate Națională în afară de cea publicată oficial.

„Nu există nicio versiune alternativă, privată sau clasificată", a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly pentru Defense One.

„Președintele Trump este transparent și a semnat o singură versiune a NSS care instruiește în mod clar guvernul SUA să pună în aplicare principiile și prioritățile definite de el", a spus ea.

Kelly a adăugat apoi că „orice alte așa-zise „versiuni" sunt divulgate de persoane îndepărtate de președinte care, la fel ca acest „reporter", nu au nicio idee despre ce vorbesc".

Atacurile administrației Trump la adresa UE s-au înmulțit în ultimele zile.

Într-un interviu pentru Politico, președintele american a descris Europa ca un grup de națiuni „în descompunere", conduse de oameni „slabi".

Politico a observat că „acest atac frontal la adresa conducerii politice europene reprezintă cea mai virulentă denunțare de până acum a acestor democrații occidentale, amenințând cu o ruptură decisivă relațiile cu țări precum Franța și Germania, care au deja legături puternic tensionate cu administrația Trump".

„Cred că sunt slabi", a spus Trump despre liderii politici europeni. „Dar cred, de asemenea, că vor să fie atât de corecți din punct de vedere politic (n.r. politically corect, în original)".

„Cred că nu știu ce să facă", a adăugat el. „Europa nu știe ce să facă", a subliniat el.

Varianta extinsă a strategiei mai include un element important.

În vara acestui an, președintele Trump a făcut valuri în presă când a deplâns expulzarea Rusiei din G8 - acum G7 - ca fiind „o greșeală foarte mare". El a sugerat chiar că ar dori ca China să fie adăugată pentru a forma un „G9".

Strategia extinsă propune ceva mai mult, creând un nou organism al marilor puteri, unul care să nu fie limitat de cerințele G7 ca țările să fie atât bogate, cât și guvernate democratic.

Strategia propune un „Core 5" sau C5, format din SUA, China, Rusia, India și Japonia - câteva dintre statele cu peste 100 de milioane de locuitori.

Acesta s-ar reuni periodic, la fel ca G7, pentru summituri cu teme specifice.