• Tweet

Așa-numitul „plan de pace" propus de Statele Unite și Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina ar fi, de fapt, o operațiune informațională de amploare. Scopul ei? Să zdruncine societatea ucraineană și să întrețină ideea că o capitulare ar fi inevitabilă - o presiune psihologică asupra conducerii politice de la Kiev.

Aceasta este analiza fostului ambasador al Ucrainei în SUA, Valeri Cialîi, actualmente președinte al Consiliului de Administrație al Centrului Media de Criză din Ucraina. Diplomatul a publicat pe Facebook o postare în care demontează acest nou narativ propagandistic, aparent ambalat în hainele unei inițiative internaționale pentru pace.

„Totul e pierdut? Nu cred", scrie Cialîi, atrăgând atenția că discuțiile despre un nou „plan" sunt mai degrabă o diversiune.

Potrivit diplomatului, materialul este împins în presa ucraineană cu referințe la publicații occidentale credibile, pentru a crea o aparență de legitimitate. Numai că mesajele despre o pretinsă oboseală a ucrainenilor și despre diminuarea sprijinului occidental coincid suspect de bine cu retorica Moscovei.

Cialîi admite că există unele „puncte" vehiculate public, dar susține că acestea nu aduc nimic nou - sunt, de fapt, o compilație de cerințe mai vechi ale Kremlinului.

„Nu există, momentan, condiții reale sau propuneri fezabile pentru încheierea războiului. Iar faptul că jurnaliștii pun pe masă subiecte sensibile nu este, în sine, o surpriză", precizează fostul ambasador.

El subliniază totodată că, în paralel cu apariția „planului", Serviciul rus de Informații Externe a lansat o declarație cu mesaje similare. Coincidența nu pare întâmplătoare.

„Vedem din nou un test de reacție. Adversarii noștri transformă experimentul într-o operațiune psihologică de proporții, susținând acest așa-zis plan de pace cu noi atacuri asupra civililor ucraineni - femei, copii, oameni simpli. Scopul: să ne forțeze spre capitulare. Dar nu o vor obține", avertizează Cialîi.

Presa a relatat că în spatele documentului s-ar afla Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american, care ar fi purtat discuții cu Kirill Dmitriev, emisarul Moscovei. Potrivit lui Cialîi, Dmitriev încearcă prin acest demers să își dovedească eficiența în fața lui Vladimir Putin, folosindu-l pe Witkoff și contactele media pentru a promova narațiunea convenabilă Rusiei.

„De acest plan nu va rămâne decât un fâs... Noi trebuie să ne vedem de drum: să depășim criza, să întărim armata și spatele frontului, să ne consolidăm poziția de negociere și să rămânem uniți", a concluzionat diplomatul.

Publicația Axios a fost prima care a scris că Washingtonul și Moscova ar fi elaborat, pe ascuns, un document cu 28 de puncte privind încetarea războiului. Printre acestea s-ar regăsi: reducerea armatei ucrainene, renunțarea la părți neocupate din Donbas, restricționarea ajutorului american, statut oficial pentru limba rusă și Biserica Ortodoxă Rusă - condiții pe care Financial Times le-a catalogat drept o veritabilă capitulare.

Între timp, o întâlnire planificată între Witkoff și președintele Zelenski, ce urma să aibă loc în Turcia, a fost anulată - potrivit jurnaliștilor, inclusiv pe fondul refuzului Kievului de a accepta planul și în contextul unui nou scandal de corupție din anturajul liderului ucrainean.

Pe scurt, „planul de pace" care face valuri ar putea fi doar o perdea de fum într-un război ce se duce nu doar cu arme, ci și cu narațiuni.

Administrația Trump își reia eforturile de a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, detaliile unui nou plan de pace în 28 de puncte apărând în mass-media, luându-i prin surprindere pe susținătorii pro-Kiev din Congres și determinând cel puțin un republican să emită un avertisment cu privire la ceea ce pare a fi o propunere în mare parte pro-Moscova, relatează The Hill.

Conform relatărilor din presă, planul a fost elaborat de reprezentantul special al lui Trump, Steve Witkoff, și de reprezentantul special al dictatorului rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev.

Se pare că susținătorii pro-Ucraina de frunte din Congres nu știau nimic despre noul plan.

„Nu știu ce este acest plan în 28 de puncte. Mă bucur că elaborăm un plan", a declarat miercuri, 19 noiembrie, senatorul republican Lindsey Graham, un important aliat al lui Trump și susținător al Kievului.

Graham a adăugat însă că orice plan trebuie să fie susținut de un angajament militar puternic al SUA față de Ucraina și de măsuri care vizează limitarea capacității lui Putin de a finanța războiul.

În același timp, Graham speră să folosească planul de pace pentru a da impuls eforturilor sale de a adopta un proiect de lege bipartizan care ar impune sancțiuni țărilor care fac afaceri cu Rusia, contribuind la finanțarea mașinii sale militare.

„Niciun plan nu va funcționa dacă Putin și aliații săi nu cred că suntem serioși în ceea ce privește furnizarea unei asistențe militare sporite, creșterea capacității Ucrainei de a provoca daune militare Rusiei și provocarea unor daune economice mai mari celor care susțin mașina de război a lui Putin. Atunci când vor crede acest lucru, planul în 28 de puncte va funcționa", a spus Graham.

În ciuda sprijinului bipartizan pentru proiectul de lege, calea spre adoptare a acestuia rămâne neclară. Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a cerut Camerei Reprezentanților să examineze mai întâi proiectul de lege, deoarece conține măsuri vamale, și să ofere un vehicul pentru adoptarea în Senat.

Biroul președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a trimis comisiilor legislația privind sancțiunile împotriva Rusiei, unii parlamentari solicitând un vot imediat.

„Camera Reprezentanților ar trebui să voteze imediat proiectul de lege privind sancțiunile", a scris miercuri congresmanul republican Mike Turner în X.

Unii congresmani au aflat despre noul plan de pace în principal din relatările din presă care afirmau că, conform planului, Ucraina, printre altele, trebuie să facă concesii teritoriale Rusiei și, de asemenea, să reducă la jumătate dimensiunea forțelor sale armate.

„Tocmai am auzit despre asta, dar nu am văzut încă niciun detaliu", a declarat miercuri reporterilor senatorul republican Mike Rounds.

„Nu am fost informat cu privire la detaliile acestui plan", a declarat senatorul republican Pete Ricketts.

Congresmanul republican Don Bacon, care își va părăsi în curând funcția, a criticat administrația Trump pentru ceea ce presa a relatat a fi negocieri cu rușii fără participarea ucrainenilor și pentru că pare să pună presiune pe Kiev.

„Asta amintește de München în 1938", a scris Bacon pe rețeaua de socializare X, referindu-se la acord, care a fost criticat pentru încercarea de a „pacifica" Germania nazistă prin acordarea unor teritorii, ceea ce l-a încurajat pe Hitler să încerce să cucerească Europa.

Se pare că Rusia speră că succesele sale militare și scandalul de corupție din jurul sectorului energetic al Ucrainei vor slăbi poziția de negociere a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Ironie: dezvăluirea corupției din echipa lui Zelenski crește semnificativ probabilitatea păcii în Ucraina", a scris Dmitriev marți, 18 noiembrie, pe rețeaua de socializare X.

Administrația președintelui american Donald Trump a elaborat un „plan de pace" în 28 de puncte, care solicită Ucrainei să facă concesii teritoriale semnificative Rusiei și să renunțe la cererile de desfășurare a forțelor de menținere a păcii pentru a preveni viitoare atacuri rusești. De asemenea, i se cere Kievului să renunțe la candidatura sa la NATO „cel puțin pentru câțiva ani".

Acest lucru este relatat de The Wall Street Journal, citând oficiali americani anonimi.

În special, documentul prevede transferul întregii părți estice a Donbasului, inclusiv a teritoriilor neocupate, către Rusia. În schimb, Moscova promite să nu atace Ucraina sau alte țări europene și va consacra această promisiune în legislație.

Se menționează că planul a fost elaborat de secretarul de stat american Marco Rubio, reprezentantul special Steve Witkoff și ginerele lui Trump, Jared Kushner, în consultare cu Kirill Dmitriev, omul de încredere al Kremlinului.

Se spune că Trump susține planul, care a apărut după ce și-a însărcinat consilierii cu elaborarea de noi propuneri care să includă stimulente pentru ca ambele părți să ajungă la un armistițiu. Pentru a accelera un acord, Washingtonul mizează pe dorința Rusiei de a reînvia legăturile economice cu Occidentul și pe nevoia Ucrainei de bani pentru reconstrucție.

Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat că Trump nu consideră că este de datoria sa să returneze Ucrainei teritoriile pe care Rusia le-a cucerit deja. În schimb, el încearcă să ajungă la un acord care să oprească luptele.

Însă Europa a susținut de mult timp că cedarea la cerințele fundamentale ale Rusiei ar submina grav suveranitatea și securitatea Ucrainei. Planul contrazice poziția pe care Kievul și aliații săi l-au presat pe Trump să o adopte, și anume că Ucraina nu ar trebui să cedeze unilateral niciun teritoriu controlat de Forțele Armate Ucrainene.

Analiștii subliniază că forțarea Ucrainei să părăsească Donbasul, unde opune cea mai mare rezistență ofensivei rusești și controlează încă poziții strategice importante, va facilita avansul armatei ruse în alte regiuni ale țării.

Administrația Trump nu a specificat ce garanții vor oferi Statele Unite și aliații săi Kievului. În august, oficialii au declarat că Washingtonul ar putea oferi sprijin aerian și alte forme de asistență indirectă „forțelor de securitate" europene care ar urma să fie desfășurate în Ucraina după încheierea unui acord de pace pentru a descuraja viitoarele atacuri rusești.

Rusia se opune categoric participării acestor forțe de menținere a păcii. Conform noului plan, desfășurarea lor în Ucraina ar trebui exclusă.

Susținătorii propunerii SUA susțin că succesele treptate ale Rusiei pe câmpul de luptă și un scandal de corupție care îi implică pe asociații lui Zelenski vor crește presiunea asupra Kievului pentru a ajunge la un acord. Un oficial occidental a contestat acest lucru, menționând că ancheta privind corupția i-a lăsat președintelui ucrainean și mai puțin spațiu de manevră, iar abandonarea pozițiilor esențiale de securitate ale țării sale nu va face decât să submineze și mai mult autoritatea sa pe plan intern.

Aliații europeni au fost surprinși de rapoartele despre plan. Ministrul german de externe, Johann Wadeful, a declarat reporterilor că țara sa nu a fost informată cu privire la detaliile propunerii. Diverși oficiali au declarat că conceptul conține multe elemente care se află pe lista de cerințe de lungă durată a Kremlinului și sunt considerate inacceptabile.

În timp ce oficialii europeni și-au exprimat public îngrijorarea cu privire la acest plan, secretarul de stat american Marco Rubio l-a numit „un schimb de idei serioase și realiste" și nu un dictat pe care Washingtonul încearcă să-l impună ambelor părți.

„Pentru a obține o pace durabilă, ambele părți trebuie să accepte concesii dificile, dar necesare", a scris Rubio pe rețelele de socializare. „De aceea, elaborăm o listă de idei potențiale pentru a pune capăt acestui război, bazată pe propuneri din partea ambelor părți ale conflictului."