• Tweet

Trimiterea de trupe franceze - sau ale oricărui alt aliat NATO - pe frontul din Ucraina ar risca o confruntare directă cu forțele rusești.

Demersul președintelui francez Emmanuel Macron de a desfășura trupe în Ucraina s-ar putea dovedi a fi prima piesă de domino a unei prezențe militare oficiale a NATO în această țară devastată de război, chiar și în timp ce continuă atacurile brutale ale Rusiei pe linia frontului și campania de bombardamente la nivel național, scrie newsweek.com.

Liderul francez a declarat la sfârșitul lunii februarie că „nimic nu este exclus" în ceea ce privește amplasarea oficială a trupelor NATO pe teren în Ucraina, deși aliații săi americani și germani au exclus în mod explicit, și în mod repetat, această posibilitate.

Ulterior, Macron și-a menținut poziția, obținând chiar sprijinul statelor din estul NATO. Săptămâna aceasta, comandantul forțelor terestre franceze a declarat că trupele sale sunt „pregătite" pentru orice desfășurare, sugerând că 20.000 de soldați ar putea fi pregătiți în 30 de zile. Parisul, a declarat generalul Pierre Schill, ar putea chiar comanda o forță aliată combinată de 60.000 de militari.

Macron se profilează ca unul dintre cei mai fermi lideri europeni în ceea ce privește Ucraina, încercând să se debaraseze de eforturile sale din trecut de a menține și relansa contactul cu Kremlinul, în ciuda eforturilor repetate ale președintelui Vladimir Putin de a submina echilibrul de securitate al continentului.

Nicolas Tenzer, cercetător senior la Center for European Policy Analysis și autorul cărții Notre Guerre, a declarat pentru Newsweek că argumentul lui Macron este „foarte sincer". Președintele, a adăugat el, „consideră că poziția adoptată de Germania, dar și de SUA, nu este cu siguranță suficientă și că trebuie să preluăm conducerea".

„Ceea ce a afirmat foarte clar, din punctul meu de vedere, este, în esență, că nu mai pot exista linii roșii", a adăugat Tenzer. „În acest moment, nu există absolut niciun tabu."

Ca și în cazul oricărui indiciu de implicare mai profundă a NATO în Ucraina, remarcile lui Macron au tulburat Kremlinul. Șeful Serviciului de Informații Externe, Serghei Narîșkin, a afirmat - fără a furniza dovezi - săptămâna aceasta că Parisul intenționează să trimită un contingent de 2.000 de oameni în Ucraina. Ministerul francez de Externe a negat rapid raportul lui Narîșkin.

„Va deveni astfel o țintă prioritară legitimă pentru atacurile forțelor armate ruse", a declarat șeful spionajului. „Acest lucru înseamnă că va avea soarta tuturor francezilor care au venit vreodată în lumea rusă cu o sabie".

Ivan Stupak, fost ofițer în cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) și în prezent consilier al comisiei pentru securitate națională, apărare și informații din Parlamentul ucrainean, a declarat pentru Newsweek că nu se așteaptă la prezența unor trupe franceze pe front.

„Sunt absolut sigur că soldații francezi, în cazul unei desfășurări, nu vor lua parte la operațiuni de luptă", a explicat el. Mai degrabă, trupele franceze ar putea fi desfășurate în zonele tensionate de la granița cu Belarus și în regiunea separatistă moldovenească pro-Kremlin, Transnistria.

„Soldații francezi ar fi foarte utili ca paznici de frontieră", a spus Stupak. „În acest caz, Ucraina ar putea elibera un anumit număr de soldați de la linia de frontieră și să-i desfășoare pe linia frontului, precum și unele echipamente".

Ministrul francez de externe Stephane Sejourne a declarat în februarie în fața parlamentarilor că orice trupe desfășurate nu vor fi trimise în luptă. Mai degrabă, acestea ar „răspunde unor nevoi foarte specifice, mă gândesc în special la deminare, apărare cibernetică, producția de arme la fața locului, pe teritoriul ucrainean".

Stupak a declarat că trupele franceze desfășurate în țară ar putea dobândi o experiență de care au mare nevoie. „Acum, soldații francezi nu au nicio experiență militară, mă refer la experiența reală în războiul modern", a spus el. „Dar, în acest moment, ei vor avea experiență cu tranșee reale, cu drone reale deasupra capetelor lor, câmpuri minate reale, arici de metal reali, sârmă ghimpată și așa mai departe."

„Deci, de ce nu? Ar putea fi foarte util pentru soldații francezi și, de asemenea, pentru soldații ucraineni."

Echipe de reparare a armelor, consilieri experți și alt personal de sprijin logistic, a adăugat Stupak, ar fi bineveniți. „Avem foarte mare nevoie de specialiști în astfel de domenii", a spus el. Dar misiunile de instruire ar fi mai puțin valoroase, a susținut Stupak. „Ce ai putea să-i înveți pe soldații ucraineni care luptă de mai bine de doi ani?".

Trimiterea de trupe franceze - sau de orice alt aliat NATO - pe front ar risca o confruntare directă cu forțele rusești. Chiar și în orașele cheie din apropierea frontului, precum Harkov, Dnipro, Zaporizhzhia, Kherson și Odesa, pericolul artileriei rusești și al atacurilor cu rachete este constant.

Riscul, a sugerat Stupak, nu ar merita. „Imaginați-vă doar că un anumit număr de soldați francezi au murit", a spus el. „Ce ar urma? Va anunța președintele francez un război împotriva Rusiei? Nu. Vor activa articolul 5? Nu. Va trimite președintele Macron un nou lot de soldați francezi pentru a-i înlocui pe cei care au murit? Nu."

Cu toate acestea, o desfășurare franceză ar putea crea un precedent și ar facilita altor națiuni să urmeze exemplul. "Ar putea fi prima piesă de domino", a declarat Stupak.

Orice grupare militară franceză ar putea servi, de asemenea, drept acoperire pentru ca ofițerii de informații și unitățile de forțe speciale să se desfășoare cu mai puține riscuri. "Nu ai nevoie de câteva sute de ofițeri de informații", a spus Stupak. "O duzină este mai mult decât suficientă".

„Ambiguitatea strategică" intenționată a lui Macron lasă toate opțiunile deschise, cel puțin teoretic. „Aleg să nu vă spun specificul a ceea ce Franța poate și va face, pentru că altfel aș slăbi eficiența ajutorului și a sprijinului acordat Ucrainei", a declarat președintele într-un interviu televizat la începutul acestei luni.

Tenzer a declarat că este puțin probabil ca Parisul să procedeze singur. „Trebuie să existe alte patru, cinci sau șase țări care au aceeași misiune", a spus el. Printre candidații actuali s-ar putea număra statele baltice, Polonia, Republica Cehă și poate unele națiuni nordice.

Tenzer a prezentat cinci opțiuni. Prima ar fi în roluri de sprijin și consiliere. A doua ar fi o misiune oficială pentru a ajuta la definirea țintelor pentru rachetele de croazieră britanico-franceze Storm Shadow/SCALP și pentru a întreține echipamentele militare cheie, inclusiv avioanele de luptă occidentale care sunt așteptate să sosească în acest an.

Cea de-a treia ar fi mai riscantă. „Dacă nu vom avea imediat Ucraina în NATO, atunci am putea avea NATO în Ucraina", a spus el.

„Dacă vom avea câteva trupe NATO în Ucraina, va fi o modalitate de a descuraja Rusia. Pentru că, cu siguranță, Rusia nu și-ar asuma riscul de a lovi trupele NATO, pentru că atunci oricare dintre țările din care fac parte aceste trupe ar putea activa articolul 5 din Tratatul NATO și va fi cu siguranță prea periculos pentru Rusia."

„Aceste trupe ar veni cu propriile lor scuturi antirachetă, desigur", a continuat Tenzer. „Acest lucru va fi, de asemenea, foarte util pentru poporul ucrainean".

Trupele franceze și NATO ar putea fi mobilizate pentru a ajuta la operațiunile ofensive, fără a se afla însă pe linia de contact.