• Tweet

Klaus Iohannis a promulgat Legea privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii, inițiată deputatul PNL Sebastian Burduja. Data de 15 februarie nu a fost aleasă întâmplător, spune liberalul, fiind data în care s-au născut, la 11 ani distanță, Spiru Haret (1840) și Titu Maiorescu (1851), „a căror contribuție la școala și cultura României este incontestabilă".

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților (for decizional) la finalul anului trecut și setează cadrul pentru încurajarea lecturii prin organizarea de evenimente specifice în instituții publice și de învățământ, în data de 15 februarie a fiecărui an, precum și pe tot parcursul săptămânii respective.

„Astăzi, de Ziua Culturii Naționale și la 172 de ani de la nașterea poetului nostru național, Mihai Eminescu, sunt onorat să vă anunț că legea pentru Ziua Națională a Lecturii a fost promulgată de Președintele României. Peste fix o lună vom marca pentru prima dată această zi prin campanii, proiecte și evenimente de încurajare a cititului în școli și instituții publice, biblioteci și librării. Așa cum și alte state o fac deja cu mare succes, de mulți ani de zile. Nu am ales întâmplător data de 15 februarie pentru Ziua Națională a Lecturii, fiind data în care s-au născut, la 11 ani distanță, Spiru Haret (1840) și Titu Maiorescu (1851), a căror contribuție la școala și cultura României este incontestabilă. Pe cei doi nu îi leagă doar aceeași zi de naștere, ci și o altfel de conexiune: Spiru Haret, devenit orfan, a fost ajutat de Titu Maiorescu, ajuns ministru al învățământului, să primească o bursă de studiu la Paris. Cei doi au fost în partide diferite în politică. S-au întâlnit de multe ori în dezbateri publice, s-au înfruntat, dar din perspectiva propriilor ideologii. Întotdeauna într-o manieră elegantă și cu mult respect reciproc. Așa cum ar trebui să fie orice dialog. Amândoi au avut un singur obiectiv: România modernă. Amândoi au lucrat pentru ridicarea și luminarea României. Știu, cârcotașii de serviciu vor spune că România are azi probleme mult mai mari și că nu ne ajută o zi națională în plus. Îi contrazic. România pe bune începe cu școala pe bune, cum spune profesorul Marian Staș. Și România pe bune e România cu (dragoste de) carte. Aviz amatorilor, în cuvintele lui Spiru Haret însuși: „A nu sprijini lupta pentru luminarea poporului, a lucra contra existenţei ţării, este tot una." (Spiru Haret). E timpul ca România să își regăsească dragostea pentru carte și, în lunile care vor urma, vom anunța noi proiecte legislative ambițioase pentru încurajarea lecturii. Înainte, împreună", a scris Sebastian Burduja pe pagina sa de Facebook.

Astfel, potrivit legii care poate fi consultată integral AICI, autoritățile publice locale și centrale vor putea organiza și finanța, împreună cu biblioteci, muzee, instituții de învățământ sau ONG-uri derularea de campanii sau proiecte de încurajare a lecturii.

În săptămâna care include Ziua Națională a Lecturii, se vor organiza activități de promovare și încurajare a lecturii: cluburi de lectură, ateliere de scriere creativă, ateliere de ilustrare de carte, discuții libere și dezbateri despre literatură și cărți sau alte programe similare. Televiziunea, radioul și agenția de presă publice vor produce și difuza emisiuni de promovare și încurajare a lecturii. Totodată, pe 15 februarie, în timpul orelor de curs, personalul didactic și elevii vor desfășura activități de promovare și încurajare a lecturii.

Potrivit inițiatorului, necesitatea acestei legi a pornit de la o realitate dură: suntem codașii Europei în materie de lectură. Un român citește o carte pe an, în medie. În comparație, un neamț citește 16 cărți pe an, în medie. Acestea sunt date Eurostat. La nivel global, măsurătorile se fac în ore de lectură pe săptămână (NOP Culture Score Index). Campioana este India, cu peste 10,42 ore, urmată de Thailanda cu 9,24 și China cu 8 ore pe săptămână, în medie, pe cap de locuitor. Din Europa, cehii sunt primii, cu 7,24 ore pe săptămână. În România, media este sub cinci minute pe zi (aproximativ o jumătate de oră pe săptămână).

Conform unui sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în 2018, doar 16% dintre români susțin că citesc cărți lunar, în timp ce 35% declară că nu au citit niciodată o carte. România se află pe penultima poziție dintre cele 28 de state membre UE la indicatorul „citire".

România se clasează printre ultimele țări la testele PISA, potrivit cărora rata analfabetismului funcțional care ajunge la 41% la evaluarea de citire. Acest procent reprezintă elevii care nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie, nu pot găsi informații pe baza unor criterii explicite și nu pot reflecta asupra scopului unui text.

„Pare greu de crezut, dar costul analfabetismului în Statele Unite era estimat (în 2018) la peste 300 de miliarde de dolari, potrivit unui raport scris de World Literacy Foundation. Același raport indică un cost pentru economia globală de 1,2 mii de miliarde de dolari. Iar pandemia a accentuat sărăcia și a mărit decalajele între state și regiuni, reducând accesul copiilor din medii sărace la educație. Deci aceste cifre arată mult mai rău în prezent. Din estimările mele, avem nevoie de cel puțin 10 ani ca să recuperăm decalajele. 10 ani cu un efort comun și constant al autorităților locale și centrale, mediului academic, societății civile și al fiecărui factor de influență, pentru conștientizarea importanței și încurajarea lecturii", a explicat Sebastian Burduja, inițiatorul legii pentru Ziua Națională a Lecturii.

România sărbătorește Ziua Internațională a Cărții din 1995 - un eveniment anual, organizat prin intermediul UNESCO, în special pentru a promova publicarea de cărţi, cititul, dar şi drepturile de autor. Fiind vorba de o inițiativă globală, proiectele de încurajare a lecturii au rămas în special la nivelul mediului privat, fără să existe un cadru național pentru derularea acestora în școli sau instituții publice. În plus, majoritatea țărilor care sărbătoresc ziua internațională au și echivalentul național.

„Le mulțumesc colegilor care au semnat și votat propunerea mea legislativă și mă bucur că România s-a alăturat astfel țărilor care celebrează lectura printr-o zi națională proprie. Împreună cu legea prin care TVA-ul la cărțile electronice a fost redus la 5%, de asemenea promulgată recent de președintele Iohannis, această inițiativă își propune să ducă mai departe Pactul pentru Carte, propus în 2018 de colegul meu liberal, Ovidiu Raețchi. E timpul ca România să își regăsească dragostea pentru carte și, în lunile care vor urma, vom anunța mai multe proiecte legislative ambițioase pentru încurajarea lecturii", a mai spus Sebastian Burduja.