• Tweet

Deficitul se reduce cu 28,36 miliarde de lei față de 2025 și coboară la 2,34% din PIB, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat de presă de luni dimineață.

Execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, o reducere nominală de 37%, anunță luni Ministerul Finanțelor.

"Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale. Evoluția confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, susținut de creșterea veniturilor și de menținerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice", informează ministerul.

Conform aceleiași surse, veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%. În același timp, investițiile au continuat să crească.

"Astfel, reducerea deficitului nu s-a făcut prin oprirea investițiilor, ci printr-un control mai bun al cheltuielilor curente și prin creșterea veniturilor", explică instituția.

"Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă", a declarat Alexandru Nazare, ministrul finanțelor.

Veniturile totale au însumat 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2026, marcând o creștere de 11,2% în termeni anuali. Ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,71 puncte procentuale, evoluție susținută atât de veniturile fiscale, cu precădere TVA și impozite și taxe pe proprietate, cât și de fondurile europene atrase.

Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%. Dinamica veniturilor fiscale a fost susținută de evoluția mai multor categorii de încasări bugetare.

Încasările nete din TVA au însumat 88,55 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% an/an. Dinamica a fost determinată de majorarea cu 21,7% a încasărilor brute, pe fondul noilor cote aplicate prin Legea nr. 141/2025, concomitent cu intensificarea restituirilor de TVA către mediul privat, care au urcat cu 4,6%, atingând 20,48 miliarde de lei față de 19,59 miliarde de lei în perioada similară din 2025.

Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde de lei, o creștere de 6,4% comparativ cu anul trecut, impulsionate de produsele energetice, de +10,9%. Fondurile rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au atins 37,28 miliarde de lei, înregistrând o creștere remarcabilă de 30,3%.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, fiind cu 8,6% mai mari comparativ cu anul 2025, impulsionate de avansul încasărilor din impozitul pe dividende de 19,5%, pe seama distribuirilor concentrate în decembrie 2025 în contextul modificărilor legislative, precum și de încasările din Declarația unică, de 19,7%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 5,2%, peste ritmul fondului de salarii din economie, reflectând efectul de bază al eliminării facilităților fiscale sectoriale de la 1 ianuarie 2025.

Contribuțiile de asigurări au atins 129,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,7% (an/an), susținute de extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025 și de încasările aferente Declarației unice. În paralel, impozitul pe profit a însumat 28,35 miliarde de lei, cu 8,3% mai mari față de 2025, impulsionat de avansul de 11,5% consemnat pe segmentul agenților economici.

Cheltuielile totale au fost de 460,39 miliarde de lei, avansând în termeni nominali cu doar 2,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile publice s-au redus cu aproape un punct procentual, scăzând de la 23,3% din PIB în primele șapte luni ale anului 2025 la 22,4% din PIB în primele șapte luni ale anului 2026.

Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde de lei, consemnând o diminuare netă de 4,06 miliarde de lei și coborând la 4,7% din PIB, fiind mai mici cu 0,5 puncte procentuale, ca urmare a reducerii unor sporuri și a măsurilor de temperare salarială. Față de aceeași perioadă din 2025, reducerea nominală este de 4,1%. Este una dintre cele mai importante schimbări de structură ale execuției bugetare, în condițiile în care cheltuielile de personal reprezintă una dintre principalele categorii de cheltuieli rigide ale statului. Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice s-a redus, de asemenea, de la 22,3% la 20,8%, evoluție ce contribuie la diminuarea ponderii cheltuielilor rigide în structura bugetului general consolidat.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au urcat la 59,6 miliarde de lei, o creștere de 11,2% determinată preponderent de plățile din sistemul de sănătate, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au totalizat 40,12 miliarde de lei, însemnând 2% din PIB.

Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului. Nivelul acestora menține o presiune ridicată asupra bugetului și asupra necesarului de finanțare. Continuarea consolidării fiscal-bugetare are ca obiectiv reducerea necesarului de finanțare și, pe termen mediu, limitarea presiunii asupra costurilor datoriei publice.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6% an/an, pe fondul aplicării Legii nr. 141/2025, incluzând 149,54 milioane de lei direcționate către compensarea facturilor la energie și gaze pentru consumatorii casnici. Subvențiile au însumat 7,51 miliarde de lei, alocate în principal transportului de călători, agriculturii și schemei energetice non-casnice (209,72 milioane de lei), iar categoria altor cheltuieli s-a diminuat cu 2,69 miliarde de lei, fiind de 8,4 miliarde de lei.

Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 45,88 miliarde de lei, acoperind cadrele 2014-2020 și 2021-2027, Fondul de modernizare, subvențiile agricole și asistența nerambursabilă PNRR. În interiorul acestei dinamici, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Totodată, cheltuielile pentru investiții au atins 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului 2025. Aceasta înseamnă o creștere de aproximativ 24% a investițiilor, concomitent cu reducerea deficitului bugetar cu 37%. O proporție de 71,05% din volumul investițiilor este reprezentată de proiectele susținute din fonduri europene și PNRR (granturi și împrumuturi), plățile pe aceste axe înregistrând un salt masiv de 20,40 miliarde de lei (+60,08%), compensând reducerea plăților excepționale din fonduri strict naționale consemnate la începutul anului precedent.

"Rezultatele la șapte luni transmit un semnal important de stabilitate și responsabilitate fiscală. România își consolidează credibilitatea, atât în plan extern, cât și intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru piețe, pentru investitori și pentru încrederea în economia românească. O țară care transmite încredere și coerență fiscală este o țară mai puternică. Trebuie însă să citim corect și execuțiile bugetare ale lunilor următoare. Din august va fi vizibilă anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc. Important este să păstrăm execuția în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Următoarea etapă vizează consolidarea structurală și durabilă a ajustării fiscale. Menținerea disciplinei cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor sunt componente obligatorii pentru continuarea acestei traiectorii.", a subliniat ministrul Alexandru Nazare.