E sau nu e efectul vaccinului Covid? Cazurile de cancer explodează în Uniunea Europeană: Cel puțin una dintre cauze este controversată

Postat la: 14.02.2026 |

E sau nu e efectul vaccinului Covid? Cazurile de cancer explodează în Uniunea Europeană: Cel puțin una dintre cauze este controversată

Numărul cazurilor de cancer explodează în Europa. Cancerul rămâne a doua cauză de deces în Uniunea Europeană (UE). Statele membre alocă sume tot mai mari pentru prevenţie, diagnostic şi tratament, în contextul unei poveri sociale tot mai mari. Statistica da apa la moara si teoriei ca vaccinurile anti-Covid provoaca asa-numitele turbo-cancere.

În 2024 au fost înregistrate 2,7 milioane de cazuri noi de cancer în cele 27 de state membre ale UE, potrivit unui raport recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Din anul 2000, numărul cazurilor noi a crescut cu aproximativ 30% atât la femei, cât şi la bărbaţi.

Creşterea este pusă pe seama îmbătrânirii populaţiei, a factorilor de risc legaţi de stilul de viaţă . O altă cauză, cel puțin controversată, este cea a extinderii programelor de screening, care duce la depistarea mai multor cazuri.

În 2024, în fiecare minut au fost diagnosticate, în medie, 2,4 femei şi 2,8 bărbaţi cu cancer.

La femei, jumătate dintre cazuri au fost reprezentate de trei tipuri de malignitate: cancerul de sân (30%), cancerul colorectal (12%) şi cancerul pulmonar (9%). La bărbaţi, cele mai frecvente au fost cancerul de prostată (22%), cancerul pulmonar (14%) şi cancerul colorectal (13%).

Creşterea a fost determinată în principal de depistarea mai frecventă a cancerului tiroidian, de modificarea tiparelor reproductive în cazul cancerului de sân şi de factori precum expunerile din primii ani de viaţă şi alimentaţia, în cazul cancerului colorectal.

La femeile cu vârste între 15 şi 49 de ani, evoluţia numărului de cazuri a reprezentat aproape un sfert din diferenţa totală a incidenţei observată după anul 2000, în timp ce la bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă rata a rămas aproape la acelaşi nivel.

Cele mai mari creşteri la femeile tinere au fost înregistrate pentru cancerul tiroidian (+9,9 cazuri la 100.000 de femei), cancerul de sân (+8,7), melanomul cutanat (+4,2) şi cancerul colorectal (+0,8).

Creşteri semnificative ale cancerului de sân au fost raportate în Cipru, Cehia, Estonia, Irlanda, Portugalia, Slovenia şi Suedia. Cea mai mare incidenţă a cancerului tiroidian la femeile tinere a fost înregistrată în Cipru, Croaţia şi Italia.

La bărbaţi, între 2000 şi 2022, incidenţa cancerului testicular cu debut precoce şi a melanomului cutanat a crescut cu +3,7, respectiv +2,8 cazuri la 100.000 de persoane. Cele mai mari creşteri ale cancerului testicular au fost observate în Croaţia, Ţările de Jos şi Polonia.

În contextul acestei evoluţii, statele europene au majorat cheltuielile pentru oncologie. Un raport publicat în 2025 de Institutul Suedez pentru Economie în Sănătate arată că, în 2023, ponderea cheltuielilor pentru cancer a variat de la aproximativ 4% din bugetele de sănătate în ţările nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda şi Norvegia) până la aproximativ 8% în Franţa, Germania şi în state din Europa Centrală şi de Est precum Bulgaria, Lituania, Polonia şi România.

La nivelul UE, cheltuielile pentru cancer s-au dublat din 1995 şi au ajuns la 6,9% din totalul cheltuielilor de sănătate în 2023. Între 1993 şi 2023, creşterea a fost mai rapidă în Europa Centrală şi de Est decât în alte regiuni, ceea ce a redus diferenţele dintre ţări. În Cehia, Franţa, Germania, Polonia şi Ţările de Jos, ritmul de creştere al cheltuielilor pentru cancer a depăşit creşterea totală a cheltuielilor de sănătate, în timp ce în Estonia, Finlanda, Norvegia sau Slovenia nu s-a observat acelaşi fenomen.

Până în 2050, pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi al creşterii numărului de cazuri, cheltuielile pe cap de locuitor pentru cancer ar putea fi cu 59% mai mari, în termeni reali, în cele 27 de state membre.

Programele de screening pentru cancer, adresate populaţiei generale, s-au dovedit eficiente din punct de vedere al costurilor, deoarece cresc depistarea precoce şi rata de supravieţuire. Totuşi, rata de participare la programele de screening pentru cancer diferă semnificativ de la o ţară la alta şi între persoane cu niveluri diferite de educaţie sau statut socioeconomic.

Potrivit OCDE, bărbaţii cu nivel scăzut de educaţie au o rată a mortalităţii prin cancer cu 83% mai mare decât cei cu nivel ridicat de educaţie. La femei, diferenţa este de 31%.

În plus, persoanele diagnosticate cu cancer se confruntă frecvent cu dificultăţi persistente legate de ocuparea unui loc de muncă, stabilitatea financiară şi sănătatea psihosocială.

În medie, un diagnostic de cancer reduce probabilitatea de a fi angajat cu 14%, cu impact mai pronunţat în Europa Centrală şi de Sud, informează Euronews.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

E sau nu e efectul vaccinului Covid? Cazurile de cancer explodează în Uniunea Europeană: Cel puțin una dintre cauze este controversată

Postat la: 14.02.2026 |

0

Numărul cazurilor de cancer explodează în Europa. Cancerul rămâne a doua cauză de deces în Uniunea Europeană (UE). Statele membre alocă sume tot mai mari pentru prevenţie, diagnostic şi tratament, în contextul unei poveri sociale tot mai mari. Statistica da apa la moara si teoriei ca vaccinurile anti-Covid provoaca asa-numitele turbo-cancere.

În 2024 au fost înregistrate 2,7 milioane de cazuri noi de cancer în cele 27 de state membre ale UE, potrivit unui raport recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Din anul 2000, numărul cazurilor noi a crescut cu aproximativ 30% atât la femei, cât şi la bărbaţi.

Creşterea este pusă pe seama îmbătrânirii populaţiei, a factorilor de risc legaţi de stilul de viaţă . O altă cauză, cel puțin controversată, este cea a extinderii programelor de screening, care duce la depistarea mai multor cazuri.

În 2024, în fiecare minut au fost diagnosticate, în medie, 2,4 femei şi 2,8 bărbaţi cu cancer.

La femei, jumătate dintre cazuri au fost reprezentate de trei tipuri de malignitate: cancerul de sân (30%), cancerul colorectal (12%) şi cancerul pulmonar (9%). La bărbaţi, cele mai frecvente au fost cancerul de prostată (22%), cancerul pulmonar (14%) şi cancerul colorectal (13%).

Creşterea a fost determinată în principal de depistarea mai frecventă a cancerului tiroidian, de modificarea tiparelor reproductive în cazul cancerului de sân şi de factori precum expunerile din primii ani de viaţă şi alimentaţia, în cazul cancerului colorectal.

La femeile cu vârste între 15 şi 49 de ani, evoluţia numărului de cazuri a reprezentat aproape un sfert din diferenţa totală a incidenţei observată după anul 2000, în timp ce la bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă rata a rămas aproape la acelaşi nivel.

Cele mai mari creşteri la femeile tinere au fost înregistrate pentru cancerul tiroidian (+9,9 cazuri la 100.000 de femei), cancerul de sân (+8,7), melanomul cutanat (+4,2) şi cancerul colorectal (+0,8).

Creşteri semnificative ale cancerului de sân au fost raportate în Cipru, Cehia, Estonia, Irlanda, Portugalia, Slovenia şi Suedia. Cea mai mare incidenţă a cancerului tiroidian la femeile tinere a fost înregistrată în Cipru, Croaţia şi Italia.

La bărbaţi, între 2000 şi 2022, incidenţa cancerului testicular cu debut precoce şi a melanomului cutanat a crescut cu +3,7, respectiv +2,8 cazuri la 100.000 de persoane. Cele mai mari creşteri ale cancerului testicular au fost observate în Croaţia, Ţările de Jos şi Polonia.

În contextul acestei evoluţii, statele europene au majorat cheltuielile pentru oncologie. Un raport publicat în 2025 de Institutul Suedez pentru Economie în Sănătate arată că, în 2023, ponderea cheltuielilor pentru cancer a variat de la aproximativ 4% din bugetele de sănătate în ţările nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda şi Norvegia) până la aproximativ 8% în Franţa, Germania şi în state din Europa Centrală şi de Est precum Bulgaria, Lituania, Polonia şi România.

La nivelul UE, cheltuielile pentru cancer s-au dublat din 1995 şi au ajuns la 6,9% din totalul cheltuielilor de sănătate în 2023. Între 1993 şi 2023, creşterea a fost mai rapidă în Europa Centrală şi de Est decât în alte regiuni, ceea ce a redus diferenţele dintre ţări. În Cehia, Franţa, Germania, Polonia şi Ţările de Jos, ritmul de creştere al cheltuielilor pentru cancer a depăşit creşterea totală a cheltuielilor de sănătate, în timp ce în Estonia, Finlanda, Norvegia sau Slovenia nu s-a observat acelaşi fenomen.

Până în 2050, pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi al creşterii numărului de cazuri, cheltuielile pe cap de locuitor pentru cancer ar putea fi cu 59% mai mari, în termeni reali, în cele 27 de state membre.

Programele de screening pentru cancer, adresate populaţiei generale, s-au dovedit eficiente din punct de vedere al costurilor, deoarece cresc depistarea precoce şi rata de supravieţuire. Totuşi, rata de participare la programele de screening pentru cancer diferă semnificativ de la o ţară la alta şi între persoane cu niveluri diferite de educaţie sau statut socioeconomic.

Potrivit OCDE, bărbaţii cu nivel scăzut de educaţie au o rată a mortalităţii prin cancer cu 83% mai mare decât cei cu nivel ridicat de educaţie. La femei, diferenţa este de 31%.

În plus, persoanele diagnosticate cu cancer se confruntă frecvent cu dificultăţi persistente legate de ocuparea unui loc de muncă, stabilitatea financiară şi sănătatea psihosocială.

În medie, un diagnostic de cancer reduce probabilitatea de a fi angajat cu 14%, cu impact mai pronunţat în Europa Centrală şi de Sud, informează Euronews.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE