• Tweet

Primii oameni moderni care au trăit în Europa erau extrem de înalți și au lăsat în urmă, pe lângă moștenirea genetică, numeroase statuete enigmatice cu femeie voluptoase și arme cu ajutorul cărora vânau uriași ai Epocii de Gheață.

Primii europeni în adevăratul sens al cuvântului au oameni înalți, cu preocupări artistice și bijuterii ciudate, care trăiau din vânătoarea mega-faunei Epocii de Gheață. Cultura pe care au creat-o s-a numit Gravettian și a rămas exponențială pentru viitorul omenirii pe Bătrânul Continent. Acești oameni, spun mulți specialiști, sunt cei mai vechi strămoși ai noștri, primii oameni moderni care au călcat vreodată pe continentul european.

Misterioșii oameni ai Gravettianului, acea cultură arheologică a Paleoliticului Superior, au ajuns în Europa acum 33.000 de ani. Un studiu realizat în anul 2023 de National Centre for Scientific Research(CNRS), pe baza analizei genomului prelevat de la o serie de cranii de acum 37.000 de ani, a dus la concluzia că aceștia au fost, de fapt, primii oameni moderni care s-au stabilit în Europa. Mai mult decât atât, s-a ajuns la concluzia că ei au ajuns pe Bătrânul Continent mai devreme decât se credea, adică acum 40.000 de ani. Ei au înlocuit toate populațiile de hominizi anteriori, adică Cro-Magnon și Neanderthal. Este posibil ca ei să fi fost strămoșii celor care purtau cultura Gravettiană.

Veneau din Africa, au ajuns prima dată pe continentul asiatic, iar mai apoi din zona stepelor nord-pontice au pătruns în restul Europei. Cel puțin asta arată adăpostul de la Buran-Kaya, din zona Belogorsk, Crimeea, lângă râul Burulcha. Mai apoi, oameni cu caracteristici genetice asemănătoare și aceleași unelte s-au răspândit către sudul și vestul Europei, dând naștere culturii Gravettiene. Primii oameni moderni au ajuns în Europa într-un moment delicat din punct de vedere climatic. Mai precis, veneau după o criză majoră provocată de super-erupția unui vulcan din zona Neapolelui, dar și pe fondul Erei Glaciare. Cu toate acestea, acești oameni s-au adaptat și au supraviețuit.

Spre deosebire de omul de neanderthal, dar și alți hominizi anteriori, vânătorii gravettieni erau extrem de adaptabili și inteligenți. Trăiau în peșteri sau adăposturi semiîngropate, într-un fel de sate, în care, se pare, exista o ierarhie bine stabilită. Acești oameni aveau o statură impresionantă. Nu doar pentru vremurile în care trăiau, dar pentru orice secol sau mileniu. Înălțimea medie a unui bărbat era de 1.83 m, iar cei mai înalți depășeau 1.96 m. Cei mai scunzi nu aveau mai puțin de 1.79 m. Pentru oamenii din epoca lor erau adevărați giganți, având în vedere că cei mai înalți bărbați ajungeau maxim la 1.70 m înălțime. Femeile, în schimb, erau scunde, aveau, în medie, 1.58 m și în jur de 54 de kilograme. Se bănuiește că erau destul de voluptoase, în timp ce bărbații erau gracili, dar cu multă masă musculară, tocmai datorită vieții solicitante. Primii oameni moderni din Europa erau vânători iscusiți.

Foloseau unelte și arme din piatră, os și lemn. Aveau o pricepere deosebită în realizarea armelor din piatră, mai ales a vârfurilor de lance, rămase un adevărat brand al acestei populații. În plus, reușeau să facă, tot din piatră, vârfuri de săgeată extrem de eficiente, care pătrundeau adânc în trupul animalului vânat. Foloseau o gamă largă de arme, de la arcuri și până la sulițe și bumeranguri. Erau capabili să doboare animale de dimensiune mare. Au fost ultimii vânători de mamuți, luând locul Omului de Neanderthal. Spre deosebire de cei din urmă, vânătorii gravettieni erau foarte mobili, urmărind turmele de animale. Ba chiar știau să-și facă tabere de vânătoare pe rutele de migrație ale animalelor. Aceștia oameni s-au adaptat să vâneze mamuți, rinoceri și orice animale uriaș al Epocii de Gheață, cu o pricepere extraordinară.

Foloseau strategii inteligente de a doborî, inclusiv gropi capcană. Foloseau pe scară largă câini pentru a-i ajuta la vânătoare, dar și la transport. Din pieile și oasele de mamut făceau colibe. Alimentația era bazată mai ales pe carne, dar consumau și animale marine, dacă stăteau pe țărmurile mării sau oceanului. Trăind într-un climat rece, acești oameni se îmbrăcau în haine cusute cu ace din os și ațe din fâșii de piele. Erau blănuri decorate cu coți de animale, dar și alte podoabe, probabil pietricele colorate sau bucăți de fildeș, după cum bănuiesc specialiștii.

Aceste triburi aveau și veleități artistice. De la ei ne-a rămas prima reprezentare realistică a unui chip uman. Este vorba despre Venus din Brasempouy, chipul unei femei realizat în fildeș. Este o parte fragmentară dintr-o statuetă mai mare, cel mai probabil. De altfel, peste 90% dintre reprezentările lor sunt femei. Este vorba despre femei voluptoase, nud, cu părțile erogene evidențiate. Toate aceste femei aveau coafuri ciudate, cu părul împărțit în șuvițe distincte. Alții spun că, de fapt. nu erau coafuri, ci pur și simplu acoperăminte sau glugi ornate cu fildeș sau pietre strălucitoare.

Excesul de reprezentări feminine i-a dus cu gândul pe unii specialiști la faptul că aceste triburi de vânători uriași erau conduse de fapt de femei. Majoritatea experților spun că, în realitate, erau adoratori ai unui cult al fecundității și fertilității. Scheletele au fost găsit inhumate, cu inventar, adică obiecte prețioase ale defunctului, mai ales obiecte de podoabă, din os, fidelș sau diferite pietricele.

Acești primi europeni au lăsat o importantă moștenire genetică. Specialiștii îi împart în două grupuri, diferite genetic, dar care aveau aceeași cultură, foloseau aceleași obiecte vestimentare, dar mai ales aceleași tradiții și tipuri de unelte și arme. Diferea puțin doar ritualul funerar. Primul grup, numit Fournol, se dezvoltase în vestul Europei, cu precădere în Franța și Spania, iar celălalt Vestonice, în zona Cehiei de astăzi, dar și a Italiei. Din cele două grupuri, doar cel Fournol a supraviețuit celei mai dure perioade a Epocii Glaciare dând naștere altor populații și altor culturi, care, în cele din urmă, vor declanșa revoluția neolitică, adică a primilor fermieri din Europa. Se spune că gena popoarelor cu o înălțime medie ridicată, precum sârbii, de exemplu, este de fapt o moștenire a uriașilor vânători gravettieni.