• Tweet

Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul Marius Nasta din București, analizează, într-un interviu pentru Adevărul, efectele poluării aerului și ale ozonului troposferic asupra sănătății respiratorii, în contextul unui raport Copernicus potrivit căruia 45% din populația Europei a fost expusă anul acesta, până în prezent, la niveluri extrem de ridicate de ozon.

Potrivit medicului, studiile arată o creștere a cazurilor de afecțiuni respiratorii în perioadele cu poluare ridicată și în București, iar fenomenul nu este nou.

„Da, un studiu realizat în București și publicat în Atmosphere evidențiază o legătură clară între creșterea nivelului de poluanți din aer și creșterea numărului de internări în secțiile de pneumologie și cardiologie. De altfel, știm că există un număr crescut de infecții respiratorii și decompensări cardiovasculare din toamnă până în primăvară, care, chiar dacă au ca substrat etiologii bine definite, sunt agravate de prezența poluării: aceasta crește gravitatea simptomelor și numărul formelor care necesită internare, având drept consecință un consum crescut de medicamente", a declarat Beatrice Mahler.

Ozonul poate provoca tuse, senzație de arsură la nivelul ochilor, dificultăți de respirație și poate agrava crizele de astm. În ultimele luni, mulți oameni poate au pus aceste simptome pe seama oboselii, a caniculei sau a unei răceli. Medicul Beatrice Mahler a explicat care sunt simptomele care fac diferența:

„Expunerea la ozon declanșează inflamație la nivelul căilor aeriene și, la anumite persoane, hiperreactivitate bronșică. Secundar, la nivelul căilor aeriene pot apărea sensibilizare alergică, modificări ale structurii epiteliului respirator și afectarea apărării organismului față de virusuri și bacterii. Creșterea reactivității căilor respiratorii provoacă treptat obstrucție și scăderi ale funcției pulmonare.

În plus, sunt activate răspunsuri ale sistemului nervos - care este direct impactat de nivelul crescut de ozon -, fapt care contribuie la scăderea capacității inspiratorii și induce apariția durerii la inspirație. Pacienții nu pot deosebi simptomele induse de un agent infecțios de cele ale bolii, dar este util ca, în cazul apariției simptomelor respiratorii, să evalueze nivelul ozonului în comunitatea în care trăiesc cu 5-7 zile anterior. Orice simptome trenante mai mult de 7 zile impun o evaluare la medicul de familie și, ulterior, la nevoie, o evaluare pneumologică".

România are o incidență tot mai mare a astmului, în special în rândul copiilor. Prevalența bolii este estimată în prezent la nivelul întregii populații între 4% și 9%, ceea ce înseamnă că peste un milion de persoane trăiesc cu acest diagnostic, iar incidența anuale indică aproximativ 1,5 cazuri noi la 1.000 de persoane.

Datele arată că incidența este în creștere „constantă", iar prevalența astmului se majorează cu aproximativ 50% la fiecare zece ani, în timp ce boala afectează semnificativ copiii, fiind cea mai frecventă afecțiune cronică din rândul acestora, cu o prevalență de peste 10%.

Potrivit medicului Beatrice Mahler, poluarea aerului, inclusiv cu ozon, contribuie la acest fenomen, ceea ce crează o legătură directă între schimbările climatice și creșterea alarmantă a numărului cazurilor de astm.

„Poluarea aerului și ozonul troposferic au o contribuție majoră și dovedită la creșterea incidenței astmului, acționând atât ca factori declanșatori ai crizelor, cât și ca agenți cauzali în apariția de novo a bolii, în special la copii. În ceea ce privește contribuția poluării și a ozonului la astmul infantil, se remarcă în primul rând vulnerabilitatea crescută a copiilor, al căror plămân este în plină dezvoltare, având căi respiratorii cu un diametru mai mic. Deoarece copiii au o frecvență respiratorie mai mare și petrec mai mult timp făcând mișcare în aer liber, ei inhalează o doză mai mare de poluanți raportată la greutatea corporală.

Mecanismul leziunilor pe termen lung arată că expunerea cumulativă prelungită la ozon crește semnificativ riscul de astm, independent de prezența particulelor fine, deoarece ozonul este un oxidant puternic care distruge epiteliul bronșic, provoacă inflamație cronică și duce la remodelarea structurală a căilor respiratorii. În plus, efectul sinergic cu poluanții urbani face ca, în orașele din România, ozonul să acționeze în combinație cu gazele de eșapament și pulberile în suspensie, ceea ce accentuează hiperreactivitatea bronșică și favorizează sensibilizarea alergică timpurie", a precizat Beatrice Mahler.

Medicul a explicat că studiile indică o relație cauzală directă, care acționează prin mai multe mecanisme interconectate: creșterea temperaturii accelerează formarea ozonului la nivelul solului, temperaturile medii mai ridicate și nivelurile crescute de dioxid de carbon stimulează producția de polen și extind sezoanele de înflorire, iar furtunile severe de vară pot rupe grăuncioarele de polen în microparticule inhalabile:

„Studiile indică o legătură cauzală directă între schimbările climatice și creșterea cazurilor de astm, care funcționează prin mai multe mecanisme interconectate. Pe de o parte, creșterea temperaturii accelerează formarea ozonului la nivelul solului, întrucât căldură intensifică reacțiile fotochimice dintre oxizii de azot și compușii organici volatili. Pe de altă parte, temperaturile medii mai ridicate și nivelurile crescute de dioxid de carbon stimulează vegetația să producă mai mult polen și extind durata sezoanelor de înflorire, prelungind perioada de expunere la alergeni.

Totodată, fenomenul cunoscut cu numele „astmul de furtună" demonstrează cum furtunile severe de vară pot rupe grăuncioarele de polen în microparticule inhalabile capabile să pătrundă adânc în plămâni și să declanșeze bronhospasme severe, în timp ce precipitațiile extreme și inundațiile sporesc riscul de dezvoltare a mucegaiurilor în locuințe, amplificând factorii de risc pentru declanșarea și agravarea astmului".

Pentru un pacient cu BPOC sau insuficiență cardiacă, expunerea la niveluri ridicate de ozon poate crea complicații. Medicul a oferit o serie de recomandări, în acest context.

„Pacienții cu boli cronice ar fi bine să își planifice ieșirile, limitând expunerea la ozonul troposferic în zilele însorite și călduroase, în timpul amiezii și după-amiezii. Se recomandă reducerea efortului fizic în aer liber, deoarece acesta crește volumul de aer inhalat pe minut, accelerând pătrunderea ozonului în căile respiratorii profunde și agravând durerea la inspirație, hiperreactivitatea și scăderea capacității inspiratorii.

De asemenea, aceștia trebuie să controleze strict aerul din interior, prin eliminarea poluării casnice. Aici mă refer la fum de lemn, sobă, gaze de ardere, fum de țigară, care potențează afectarea pulmonară indusă de ozon. Un alt aspect recomandat este menținerea ferestrelor închise în orele cu nivel crescut de ozon și utilizarea aerului condiționat sau a purificatoarelor cu filtru HEPA. Atenție totuși, trebuie să verificați dacă aparatele nu generează ozon ca produs secundar).

Nu în ultimul rând, se recomandă verificarea zilnică a nivelului local de ozon înainte de a planifica activități în afara casei. Dacă este necesar să iasă din casă, aceste persoane vor avea la ele medicația de salvare recomandată de medicul pneumolog sau cardiolog. Simptomele intense - de tipul durerilor toracice la inspirație, accentuării lipsei de aer, tusei persistente sau semnelor de decompensare cardiacă, cum ar fi umflarea picioarelor sau oboseala extremă - impun o evaluare din partea medicului", a precizat medicul.