Aerul pe care îl respirăm ne schimbă sângele, arată un studiu: Legătura dintre dioxidul de carbon și chimia din corp

Postat la: 20.08.2026 |

Aerul pe care îl respirăm ne schimbă sângele, arată un studiu: Legătura dintre dioxidul de carbon și chimia din corp

Creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă nu afectează doar clima, ci ar putea produce schimbări detectabile chiar în chimia sângelui uman. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la The Kids Research Institute Australia, Curtin University și Australian National University, care au identificat modificări constante în compoziția sângelui în ultimele două decenii.

Cercetătorii au analizat date medicale din Statele Unite, colectate între 1999 și 2020, pentru aproximativ 7.000 de persoane. Rezultatele indică o creștere de circa 7% a nivelului mediu de bicarbonat din serul sangvin, în paralel cu scăderi ale concentrațiilor de calciu și fosfor.

În aceeași perioadă, concentrația de CO₂ din atmosferă a crescut de la aproximativ 369 de părți per milion în anul 2000 la peste 420 ppm în prezent.

Bicarbonatul are un rol esențial în menținerea echilibrului acido-bazic al organismului. Atunci când nivelul de dioxid de carbon crește, organismul poate compensa prin reținerea unei cantități mai mari de bicarbonat, pentru a menține pH-ul sângelui într-un interval stabil.

Cercetătorii atrag însă atenția că un astfel de mecanism, dacă este menținut pe termen lung, ar putea avea consecințe fiziologice. Potrivit modelărilor matematice realizate în cadrul studiului, dacă tendința actuală continuă, concentrația medie de bicarbonat din sânge ar putea ajunge la limita superioară a intervalului considerat sănătos în următorii 50 de ani.

În același timp, nivelurile de calciu și fosfor ar putea coborî spre limita inferioară a intervalelor considerate sigure până la sfârșitul acestui secol.

Un aspect care îi preocupă pe cercetători este expunerea cumulativă a copiilor și adolescenților. Organismele aflate în dezvoltare ar putea fi mai vulnerabile la modificările fiziologice produse de un nivel crescut de CO₂, mai ales în condițiile în care expunerea se întinde pe o perioadă mult mai lungă a vieții.

Studiul sugerează că organismul uman ar putea să nu se adapteze complet la creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă, ci să răspundă prin mecanisme fiziologice de compensare.

Oamenii s-au adaptat de-a lungul evoluției la concentrații atmosferice de CO₂ mult mai scăzute, în jurul valorii de 280, 300 ppm. Nivelurile actuale depășesc 420 ppm, ceea ce ridică noi întrebări privind efectele expunerii cronice asupra organismului.

Autorii cercetării susțin că rezultatele adaugă o dimensiune suplimentară discuției despre schimbările climatice. CO₂ nu mai apare doar ca un gaz cu efect de seră care modifică mediul, ci și ca un factor care poate fi asociat cu schimbări măsurabile în fiziologia umană.

Cercetarea nu demonstrează însă că dioxidul de carbon este singura cauză a modificărilor observate, iar rezultatele trebuie interpretate în contextul limitărilor unui studiu bazat pe date observaționale. Totuși, semnalul identificat de cercetători deschide o direcție importantă pentru viitoare investigații privind efectele biologice ale creșterii CO₂ atmosferic.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Aerul pe care îl respirăm ne schimbă sângele, arată un studiu: Legătura dintre dioxidul de carbon și chimia din corp

Postat la: 20.08.2026 |

0

Creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă nu afectează doar clima, ci ar putea produce schimbări detectabile chiar în chimia sângelui uman. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la The Kids Research Institute Australia, Curtin University și Australian National University, care au identificat modificări constante în compoziția sângelui în ultimele două decenii.

Cercetătorii au analizat date medicale din Statele Unite, colectate între 1999 și 2020, pentru aproximativ 7.000 de persoane. Rezultatele indică o creștere de circa 7% a nivelului mediu de bicarbonat din serul sangvin, în paralel cu scăderi ale concentrațiilor de calciu și fosfor.

În aceeași perioadă, concentrația de CO₂ din atmosferă a crescut de la aproximativ 369 de părți per milion în anul 2000 la peste 420 ppm în prezent.

Bicarbonatul are un rol esențial în menținerea echilibrului acido-bazic al organismului. Atunci când nivelul de dioxid de carbon crește, organismul poate compensa prin reținerea unei cantități mai mari de bicarbonat, pentru a menține pH-ul sângelui într-un interval stabil.

Cercetătorii atrag însă atenția că un astfel de mecanism, dacă este menținut pe termen lung, ar putea avea consecințe fiziologice. Potrivit modelărilor matematice realizate în cadrul studiului, dacă tendința actuală continuă, concentrația medie de bicarbonat din sânge ar putea ajunge la limita superioară a intervalului considerat sănătos în următorii 50 de ani.

În același timp, nivelurile de calciu și fosfor ar putea coborî spre limita inferioară a intervalelor considerate sigure până la sfârșitul acestui secol.

Un aspect care îi preocupă pe cercetători este expunerea cumulativă a copiilor și adolescenților. Organismele aflate în dezvoltare ar putea fi mai vulnerabile la modificările fiziologice produse de un nivel crescut de CO₂, mai ales în condițiile în care expunerea se întinde pe o perioadă mult mai lungă a vieții.

Studiul sugerează că organismul uman ar putea să nu se adapteze complet la creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă, ci să răspundă prin mecanisme fiziologice de compensare.

Oamenii s-au adaptat de-a lungul evoluției la concentrații atmosferice de CO₂ mult mai scăzute, în jurul valorii de 280, 300 ppm. Nivelurile actuale depășesc 420 ppm, ceea ce ridică noi întrebări privind efectele expunerii cronice asupra organismului.

Autorii cercetării susțin că rezultatele adaugă o dimensiune suplimentară discuției despre schimbările climatice. CO₂ nu mai apare doar ca un gaz cu efect de seră care modifică mediul, ci și ca un factor care poate fi asociat cu schimbări măsurabile în fiziologia umană.

Cercetarea nu demonstrează însă că dioxidul de carbon este singura cauză a modificărilor observate, iar rezultatele trebuie interpretate în contextul limitărilor unui studiu bazat pe date observaționale. Totuși, semnalul identificat de cercetători deschide o direcție importantă pentru viitoare investigații privind efectele biologice ale creșterii CO₂ atmosferic.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE