• Tweet

În cazul dosarului în care Călin Georgescu a fost arestat preventiv ar fi fost modificați parametrii sistemului ECRIS privind repartizarea aleatorie a cauzei, astfel încât dosarul să ajungă la anumite complete de judecată, susțin surse PressHub.

Potrivit surselor, modificarea ar fi intervenit în condițiile în care contestația DIICOT urma să fie soluționată marți, 29 septembrie 2026. Concret, parametrii privind intervalul de zile în care un dosar putea fi repartizat ar fi fost modificați de la 2-7 zile la 0-2 zile.

O asemenea modificare ar fi putut avea ca efect evitarea unor complete care intrau în ședință mai târziu în săptămână. „Cel mai probabil vroiau să evite completul de joi la care nu aveau control", susțin sursele consultate de PRESShub.

Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile de Curtea de Apel București, marți, 29 septembrie, după ce DIICOT a contestat decizia Tribunalului București, care îl plasase sub control judiciar. Hotărârea CAB este definitivă.

Inițial, cauza a fost judecată de un complet format din judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry, președinta Secției I penale a CAB, și Cristina Grecu.

Cele două judecătoare au avut opinii diferite în privința măsurii preventive. Potrivit informațiilor publice despre deliberare, Georgescu-Ashemimry a susținut admiterea contestației DIICOT și arestarea preventivă, în timp ce Cristina Grecu a optat pentru menținerea controlului judiciar. În urma divergenței, în complet a intrat un al treilea magistrat, Dragoș Mirea.

Completul de divergență a decis, în cele din urmă, arestarea preventivă a lui Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen pentru 30 de zile.

Sursele judiciare consultate de PRESShub contestă oportunitatea măsurii preventive, raportând-o la vechimea presupusei fapte și la momentul formulării plângerii.

Potrivit acestora, fapta cercetată ar fi din 2021, în timp ce plângerea care a stat la baza anchetei ar fi fost formulată abia în 2024. Din perspectiva surselor, aceste elemente ridică întrebări cu privire la necesitatea și urgența unei măsuri severe precum arestarea preventivă. „Fapta e din 2021, iar plângerea a fost formulată în 2024. Astăzi se respinge arestarea chiar dacă s-a organizat un flagrant. Dar nu și în acest caz", susțin sursele judiciare. Decizia CAB de arestare este definitivă.

Prin intrarea lui Dragoș Mirea în completul de divergență, numărul magistraților implicați în soluționarea succesivă a măsurilor preventive în cazul lui Călin Georgescu a ajuns la patru: judecătorul de la Tribunalul București care a respins arestarea și a dispus control judiciar, apoi judecătoarele Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu și, în completul de divergență, Dragoș Mirea.

Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry este președinta Secției I penale a Curții de Apel București și face parte din Colegiul de conducere al instanței.

Numele judecătoarei a apărut anterior în mai multe dosare importante. PRESShub a relatat, de exemplu, despre completul care a admis o cale extraordinară de atac în cazul lui Mario Iorgulescu, Georgescu-Ashemimry fiind unul dintre judecătorii care au votat în favoarea soluției, în timp ce un alt magistrat s-a opus. Judecătoarea a făcut parte și din completul care a soluționat, prin achitare, dosarul lui Marian Vanghelie.

Dragoș Mirea a intrat în completul de divergență după ce Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu nu au ajuns la aceeași soluție. Potrivit relatărilor publice despre ședința din 29 septembrie, votul său a făcut posibilă adoptarea soluției de arestare preventivă.

În prima ședință în care a intrat la CAB a admis contestația în anulare a lui Sorin Blejnar - fostul șef al ANAF- și i-a anulat condamnarea de 5 ani închisoare, împreună cu colegul de complet, Andrei Buliga. Judecătorul Dragoș Mirea, provine de la Tribunalul Ilfov, unde a ajuns prin delegare de la Judecătoria Cornetu. Potrivit surselor G4Media, el a fost polițist și a fost sprijinit să avanseze în cariera de magistrat de rețeaua din jurul Liei Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație. Tribunalul Ilfov este considerat un fief al Liei Savonea.

Arhitecții butoanelor ECRIS au gândit și implementat noua generație a sistemului de gestionare a dosarelor

Președintele delegat al Tribunalului București, Cosmin Sterea-Grossu, a fost adus responsabil pe zona de IT a Consiliului Superior al Magistraturii de către fostul președinte al CSM, Bogdan Mateescu, au declarat „Independent news" surse judiciare. Cei doi au avut un rol important în desenarea arhitecturii ECRIS V, noua generație a sistemului informatic folosit de instanțe și parchete pentru gestionarea dosarelor. De altfel, Sterea- Grossu a rămas pe funcția din CSM până la implementarea finală a proiectului unde Mateescu a fost project manager.

Din poziția de președinte al Tribunalului București, Cosmin Sterea-Grossu este cel care a inițiat înființarea unor completuri specializate pentru litigiile din partide și i-a numit pe cei șase judecători din completuri, cu trei zile înainte de a fi înregistrată acțiunea prin care liberalii din grupul anti-Bolojan au cerut suspendarea deciziei de convocare a congresului din 21 iunie a.c., scrie independentnews.ro.

De asemenea, Tribunalul București a anunțat joi, 2 iulie a.c., într-un comunicat, că pregătește completuri specializate în ONG-uri, după cele specializate în partide politice.

În 2017, Bogdan Mateescu a fost ales reprezentant al instanțelor de nivel judecătorie în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe mandatul 2017-2022.

La 3 decembrie 2020 a fost ales președinte al CSM pentru mandatul aferent anului 2021. După expirarea mandatului anual, la sfârșitul lui 2021, a rămas la conducerea instituției cu titlu interimar până în mai 2022, deoarece CSM nu a reușit să aleagă imediat un nou președinte.

La scurt timp după preluarea funcției de președinte CSM de către Mateescu, în februarie 2021, Cosmin Sterea Grossu a fost detașat șef al Serviciului Informatică și Statistică Judiciară al CSM, funcție pe care a ocupat-o până în decembrie 2025.

„Sterea Grossu a fost plasat de Bogdan Mateescu în zona de IT a CSM pentru că acolo se văd voturile din Consiliu, rezultatele examanelor si alte informații vitale. Este o poziție-cheie din care poți avea acces la foarte multe informații utile legate de carierele magistraților. Este un lucru util celor care vor să le influențeze", au declarat surse judiciare pentru „Independent news".

În perioada în care a fost președinte al CSM (2021-2022), Bogdan Mateescu a fost implicat în faza de concepere și coordonare a proiectului ECRIS V (Electronic Court Register Information System), noua generație a sistemului informatic folosit de instanțe și parchete pentru gestionarea dosarelor, integrată cu Dosarul Electronic Național și alte servicii digitale.

Proiectul ECRIS V este finanțat prin PNRR și implementat de Consiliul Superior al Magistraturii, în colaborare cu Ministerul Justiției, STS, instanțele și contractorii IT desemnați prin licitație.

Bogdan Mateescu a declarat, într-un interviu din februarie 2026, că a fost „manager de proiect" pentru ECRIS V. Concret, el a coordonat partea de analiză și dezvoltare din partea CSM; a fost implicat în stabilirea cerințelor funcționale ale sistemului; a susținut arhitectura noului ECRIS și integrarea cu Dosarul Electronic Național (DEN).

În tot acest timp, Cosmin Sterea-Grossu a fost omul de bază al lui Bogdan Mateescu în gestionarea proiectului ECRIS V și a rămas implicat până în decembrie 2025, când sistemul era 100% implementat.

După încheierea mandatului lui Bogdan Mateescu în CSM, acesta a apărat public soluțiile tehnice adoptate, inclusiv în disputa privind accesul procurorilor la ECRIS. Este vorba de o controversă legată de faptul că o parte dintre procurori au susținut că nu mai pot consulta în timp util informațiile din ECRIS-ul instanțelor, ceea ce le-ar afecta activitatea în căile de atac și monitorizarea dosarelor.

Criticii acestei decizii au susținut că restrângerea accesului îngreunează activitatea procurorilor, încetinește formularea căilor de atac, reduce transparența.

De cealaltă parte, susținătorii măsurii au argumentat că accesul generalizat nu era prevăzut de lege, trebuia respectată protecția datelor și independența instanțelor, accesul extins putea facilita inclusiv scurgeri de informații din dosare.

În această tabără s-a situat și Bogdan Mateescu, unul dintre principalii susținători ai interpretării potrivit căreia accesul procurorilor la sistemul instanțelor trebuie limitat la ceea ce permite cadrul legal.

El a declarat public că întreaga controversă este artificială și că accesul nelimitat al procurorilor la ECRIS-ul instanțelor nu avea bază legală. Mateescu a susținut că procurorii au propriul sistem ECRIS, judecătorii au acces doar la ECRIS-ul instanțelor, avocații au acces numai la propriile dosare, astfel că un acces general al procurorilor ar crea probleme privind egalitatea armelor în procesul judiciar.

El a spus că, în perioada în care a coordonat proiectul ECRIS V, nu s-a discutat niciodată despre interconectarea completă a bazelor de date ale instanțelor și parchetelor. „Problema accesului la ECRIS este una falsă", a susținut Mateescu, sugerând că unele informații apărute în presă ar fi putut proveni din accesul prea larg la ECRIS.

„Scandalul cu ECRIS-ul a fost generat de Bogdan Mateescu. Nu se temea nimeni de nimeni. CSM voia acces la cheile sistemului, la dosare, la tot. Fiind responsabil cu zona de IT a CSM, Sterea-Grossu a înțeles cum merg lucrurile în justiția controlată de gruparea de la vârf, a înteles foarte bine regulile grupării care conduce în prezent Justiția, în frunte cu Lia Savonea. Regulile sunt simple: ca să reziști trebuie să fii susținut și ca să fii susținut trebuie să livrezi. Iar Sterea-Grossu a livrat. S-a dovedit util și fidel, și-a aratat utilitatea si l-au promovat", ne-au declarat sursele judiciare.

Din acest motiv, a fost recompensat cu șefia Tribunalului București. La 21 ianuarie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Secția pentru judecători, a votat, cu 9 voturi „pentru" și 1 „împotrivă", delegarea lui Cosmin Sterea-Grossu în funcția de președinte al Tribunalului București, pentru o perioadă de 6 luni (până la sfârșitul lunii iulie).

La 22 ianuarie 2026, delegarea a intrat în vigoare, prin Hotărârea CSM nr. 48/22.01.2026, acesta înlocuindu-l pe judecătorul Mihai-Dragoș Mocanu, promovat la Curtea de Apel București.

Sterea-Grossu a fost delegat în această funcție la propunerea conducerii Curții de Apel București, la vârful căreia se află Liana Arsenie, și votat de secția de judecători din CSM - la ședință a luat parte și Lia Savonea, președinta instanței supreme, conform Recorder.

Curtea de Apel București a transmis jurnaliștilor că propunerea judecătorului Cosmin Sterea Grossu s-a făcut cu unanimitate în colegiul de conducere, pentru că acesta ar da dovadă de „unitate de acțiune, unitate de direcție, disciplină și subordonarea intereselor personale interesului general al justiției ca serviciu public".

Numirea sa a generat critici deoarece Sterea-Grossu era doar formal judecător la Tribunalul București din ianuarie 2024, însă între februarie 2021 și decembrie 2025 fusese detașat la CSM ca șef al Serviciului Informatică și Statistică Judiciară, astfel că activase efectiv în instanță doar aproximativ trei săptămâni înainte de delegare.

De asemenea, nu mai ocupase anterior funcții de conducere într-o instanță de judecată, deci era lipsit de experiență managerială. Fostul ministru al Justiției Stelian Ion, deputat USR, a acuzat că delegarea a fost făcută „din pix", pe criterii de obediență, și nu pe baza experienței profesionale.

Judecătoarea Ana Maria Puiu, de la Tribunalul București, a contestat în instanță delegarea, susținând că existau numeroși magistrați ai Tribunalului cu experiență managerială superioară care puteau ocupa interimar funcția.

Presa a dezvăluit, în ultima perioadă, cum este exercitat controlul asupra judecătorilor prin delegări. Astfel, persoane fără experiență ajung în funcții de conducere, cum este și cazul lui Cosmin Grossu -Sterea.

„Nu este delegare, este eludare a legii", a declarat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, membru al comisiei de redactare a Constituției României, pentru Europa Liberă.

Atribuțiile unui președinte de instanță sunt deosebit de importante, iar printre acestea se numără și evaluarea judecătorilor din subordine. Astfel că, dacă un judecător primește, spre exemplu, de două ori consecutiv calificativul "nesatisfăcător" acesta poate fi propus pentru eliberarea din funcție pe motiv de incapacitate profesională. Grossu stabilește între altele numărul și componența completurilor de judecată.

Potrivit surselor judiciare citate, Cosmin Sterea- Grossu se pregătește să candideze în alegerile pentru noul CSM din 2028.

Președintele Tribunalului București este unul dintre cei mai critici opozanți ai lui Ilie Bolojan și al reformei din sistemul judiciar asumată de premier.

Într-o postare din 29 mai, Sterea a vorbit pe Facebook despre „distrugerea justiției", cu referire la reformele Guvernului Bolojan, dar a vorbit și despre „manipulare", „rea-credință" și „vulnerabilizarea statului" în cazul desființării pensiilor speciale ale magistraților.

Sterea vorbește și de o „campanie de denigrare împotriva magistraților", cu referire la protestele societății civile (îndreptate nu împotriva tagmei magistraților, ci exclusiv împotriva Liei Savonea, șefa Curții Supreme, și a eliberării pe bandă rulantă a marilor infractori de către această instanță aflată sub conducerea ei), dar cu referire mai ales la reformele Bolojan privind creșterea vârstei de pensionare a magistraților (care puteau ieși la pensie la mai puțin de 50 de ani împliniți) și eliminarea pensiilor speciale, această din urmă decizie stârnind un cataclism cu precădere în rândul judecătorilor.

„Acum, pe fondul demoralizator existent, desființându-se într-un mod total manipulator și cu rea-credință pensiile de serviciu, salariile vor fi repuse în discuție în aceeași manieră, tot cu minciuni și cu date trunchiate, cu postări pe facebook de la politicieni salvatori și formatori de opinie", a scris Grossu Sterea, într-una dintre postările de pe Facebook.