• Tweet

Valeri Kuzmin, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, a explicat, miercuri, că relaţia bilaterală dintre România şi Rusia s-a deteriorat şi mai mult, în contextul războiului din Ucraina, până la stadiul în care dialogul politic şi diplomatic este practic îngheţat, arătându-se deranjat de atitudinea fostului ministru de externe Bogdan Aurescu, în prezent judecător la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, despre care a spus că a pus vina pe Rusia „cu spume la gură" pentru ceea ce s-a întâmplat la Bucea.

Aducând în discuţie problema tezaurului, ambasadorul a repetat că Rusia nu datorează nimic României, ci dimpotrivă, a iertat România de datoriile pe care le avea faţă de Rusia, povestind în acest sens ce i-a spus Brejnev lui Ceauşescu în anii 60. „După ce a început operaţiunea specială din Ucraina, România a fost între primele ţări care a definit această operaţiune drept agresiune şi cu spume la gură a început să dea vina pe Rusia. Inclusiv putem să ne amintim şi incidentul de la Bucea, nu vreau să zic cine exact, dar ei au dat vina pe Rusia, direct, fără nicio investigaţie", a declarat miercuri, prin intermediul unui interpret, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, într-un briefing de presă.

Diplomatul Moscovei s-a arătat deranjat că România s-a adresat justiţiei internaţionale în legătură cu crimele de război de la Bucra. „Nu a fost niciodată nicio dovadă nici atunci, nici acum, nu au reuşit să ne dea cel puţin o listă de oameni care, după spusele lor, ar fi fost ucişi de militarii ruşi", a spus ambasadorul. „Un diplomat de excelenţă al României, care acum ocupă un loc la Curtea Internaţională de Justiţie (Bogdan Aurescu - n.r.), a pus atunci, cu spume la gură, vina pe Rusia pentru ceea ce s-a întâmplat la Bucea fără nicio dovadă şi a promis Rusiei că o va aduce în faţa tribunalului şi aşa mai departe", a reproşat ambasadorul. El susţine în schimb că tot ce s-a întâmplat la Bucea „a fost organizat de agenţiile de PR din Ucraina şi Marea Britanie".

Ucraina şi Occidentul acuză Rusia de crime de război la Bucea, acuzaţie pe care Kremlinul o neagă. Acuzaţiile se referă la uciderea în masă a civililor ucraineni şi a prizonierilor de război de către forţele armate ruse în timpul luptelor şi al ocupării oraşului Bucea, în prima parte a invaziei ruseşti pe scară largă din Ucraina. Dovezi fotografice şi video ale masacrului au apărut la 1 aprilie 2022, după ce forţele ruseşti s-au retras din oraş. Potrivit autorităţilor locale, 458 de cadavre au fost recuperate din oraş, inclusiv nouă copii cu vârsta sub 18 ani. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a documentat uciderea ilegală, inclusiv execuţii sumare, a cel puţin 73 de civili. Fotografiile au arătat cadavre de civili, aliniate cu mâinile legate la spate, împuşcate de la mică distanţă. Ucraina a cerut Curţii Penale Internaţionale să investigheze ceea ce s-a întâmplat ca parte a anchetei sale în curs de desfăşurare privind invazia, pentru a determina dacă au fost comise crime de război sau crime împotriva umanităţii.

Vorbind despre deteriorarea relaţiei bilaterale dintre România şi Rusia, ambasadorul Valeri Kuzmin a constatat că dialogul politic şi diplomatic este practic îngheţat şi a amintit cu dezaprobare de reducerea reciprocă a personalului diplomatic şi de închiderea centrelor culturale ruse în cursul anului trecut. Totodată, a reamintit că România a declarat că va antrena piloţii ucraineni pentru avioanele de luptă F-16, care, a subliniat diplomatul, sunt capabile să transporte rachete cu rază lungă de acţiune de 500 de km şi rachete nucleare.

El a spus că în cursul anului trecut, partea rusă a atras atenţia autorităţilor române de mai multe ori că este inadmisibilă asistenţa militară persistentă acordată „regimului criminal neonazist de la Kiev. Eforturile noastre au vizat avertizarea autorităţilor române că eventuala folosire a avioanelor americane de luptă de pe teritoriul românesc în viitoare operaţiuni militare - acele avioane ar urma să fie date Kievului în curând, chiar au apărut ştiri recente că unele dintre ele deja au fost desfăşurate în Ucraina - împotriva populaţiei sau a forţelor armate ruse, acest fapt va fi considerat de Rusia drept o implicare directă în conflictul ucrainean", a punctat Valeri Kuzmin.

Diplomatul a mai spus că foştii parteneri români „continuă să scoată, cum se spune la noi, o pisică moartă de la naftalină", referindu-se la problema tezaurului pe care Rusia ar trebui să-l returneze României. Repetând o idee vehiculată anterior de Moscova, Kuzmin a spus clar că tezaurul României nu va fi returnat şi a susţinut că, dimpotrivă, România a rămas datoare Rusiei. El a evocat anecdotic în acest sens o scenă petrecută între fostul lider sovietic Leonid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu, în anii 60. „Tovarăşe, i-ar fi spus Brejnev lui Ceauşescu, trebuie să vă spun, ca de la comunist la comunist, că trebuie să uitaţi de tezaur. Pentru că, aşa cum scrie şi în documentele juridice, ca rezultat al tuturor activităţilor ce intră în responsabilitatea României, România are o datorie mai mare către Rusia decât are Rusia către România. Dar nouă nu ne trebuie această datorie de la voi. Vă iertăm de această datorie", a relatat ambasadorul Kuzmin.

În ciuda tuturor acestor subiecte de fricţiune între Moscova şi Bucureşti, Valeri Kuzmin susţine însă că „nimeni nu poate acuza Rusia că a sabotat relaţia bilaterală cu România". „Eu de când am ajuns aici, în 2016, am încercat de multe ori şi n-am reuşit să organizez o şedinţă a Comisiei interguvernamentale româno-ruse care se ocupă cu problemele economice, tehnice şi ştiinţifice. N-am reuşit", s-a plâns diplomatul.

În final, ambasadorul a lăsat să se înţeleagă că mingea este în terenul României: „Noi rămânem ţări vecine şi avem toate posibilităţile de a restabili relaţiile noastre bilaterale. Totul ţine de decizia unor oameni responsabili", a spus ambasadorul în încheierea briefingului de presă, nu înainte de a le ura jurnaliştilor succes în activitate, ocazie cu care a amintit că Tucker Carlson s-a aflat la Moscova pentru a-l intervieva pe Putin, iar acum este criticat de „democraţia totalitară" din Occident.