OBEZHEIMER: Cercetătorii au monitorizat 8.200 de adulți timp de 24 de ani și au concluzionat: Kilogramele în plus accelerează declinul cognitiv și deteriorarea memoriei

Postat la: 09.11.2026 |

Greutatea corporală în exces poate să afecteze mai mult decât sănătatea fizică. Un studiu recent, realizat de Universitatea din Georgia, Statele Unite, sugerează că indicele de masă corporală (IMC) cu o valoare mai ridicată poate accelera declinul cognitiv, conducând la o deteriorare mai rapidă a funcţiilor mentale, printre care memoria şi gândirea, odată cu înaintarea în vârstă, relatează Science Daily.

Anumite schimbări cognitive fac parte din procesul natural de îmbătrânire, reţinerea informaţiilor, gândirea clară şi procesarea detaliilor putând deveni mai dificile odată cu înaintarea în vârstă. Însă, noile descoperiri sugerează că excesul de greutate corporală ar putea accelera acest proces. Cercetătorii au constatat că persoanele cu un indice de masă corporală (IMC) mai ridicat au prezentat un declin mai rapid al memoriei, al performanţei cognitive generale şi al funcţiilor executive. Aceste abilităţi sunt esenţiale pentru activităţile cotidiene, precum concentrarea, planificarea, organizarea sarcinilor şi reglarea emoţiilor.

Pentru a cerceta această legătură, echipa de oameni de ştiinţă a analizat datele dintr-un studiu reprezentativ la nivel naţional care a monitorizat peste 8.200 de adulţi cu vârsta peste 50 de ani timp de 24 de ani. Rezultatele au relevat o relaţie consistentă între greutatea corporală şi sănătatea cognitivă. Fiecare creştere cu un punct a IMC a fost asociată cu o rată mai rapidă de declin cognitiv, ceea ce sugerează că şi unele diferenţe relativ mici de greutate corporală ar putea conta în timp.

Asocierea a fost cea mai puternică în al optulea an al studiului, iar adulţii cu vârsta peste 65 de ani au prezentat efectele cele mai pronunţate. În pofida rezultatelor îngrijorătoare, cercetătorii au identificat, de asemenea, o oportunitate potenţial încurajatoare de a proteja sănătatea creierului. Astfel, menţinerea greutăţii corporale ar putea contribui la încetinirea declinului cognitiv, beneficiile posibile devenind vizibile în doar doi ani.

"Am constatat că, atunci când oamenii îşi menţin greutatea, s-ar putea reduce semnificativ rata declinului cognitiv în doar doi ani", a declarat Suhang Song de la Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii din Georgia, autoare principală a studiului. "Acest lucru face ca IMC-ul să fie unul dintre cei mai uşor de modificat factori de risc atunci când vine vorba despre îmbătrânirea sănătoasă", a precizat ea.

Obezitatea, definită în general ca un IMC de 30 sau mai mare, a fost asociată cu o sănătate a creierului precară. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă încă încearcă să înţeleagă exact de ce excesul de greutate corporală poate să afecteze memoria şi alte abilităţi cognitive.

Mai multe procese biologice ar putea ajuta la explicarea acestei legături. Astfel, excesul de greutate poate favoriza inflamaţia, poate afecta circulaţia sanguină şi poate contribui la rezistenţa la insulină. Împreună, aceste modificări ar putea creşte probabilitatea apariţiei tulburărilor cognitive, a bolii Alzheimer şi a altor forme de demenţă.

Legătura potenţială dintre obezitate şi declinul cognitiv este deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că demenţa devine din ce în ce mai frecventă. În Statele Unite, peste şapte milioane de persoane suferă de demenţă, iar cercetătorii se aşteaptă ca cifra să se dubleze până în 2050. De asemenea, potrivit Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), aproximativ doi din cinci americani îndeplinesc criteriile de obezitate atunci când IMC-ul este utilizat ca unic indicator.

Deşi studiul nu demonstrează că excesul de greutate cauzează în mod direct declinul cognitiv, concluziile sale subliniază că greutatea corporală poate reprezenta un factor important în menţinerea sănătăţii cognitive. Deoarece greutatea poate fi controlată, cercetătorii consideră că aceasta ar putea oferi o oportunitate de a reduce riscul de deteriorare a memoriei şi a capacităţilor cognitive pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.

"Nu există tratamente pentru demenţă", a declarat Song, subliniind că, "de aceea, este esenţial să identificăm şi să abordăm orice factori de risc modificabili pe care-i putem găsi pentru a o preveni". Studiul a fost publicat în revista Journal of Neurology.