• Tweet

Vladimir Putin încearcă să profite de dorința președintelui american Donald Trump de a pune capăt cât mai rapid războiului din Ucraina pentru a slăbi și mai mult Kievul și Europa. Liderul de la Kremlin ar solicita noi concesii teritoriale, pe lângă cedarea părții din Donbas care nu se află sub ocupația rusă, înainte de a accepta un acord de încetare a focului, potrivit unor surse citate de Financial Times.

În timp ce Donald Trump a vorbit despre posibilitatea încheierii unei „mari înțelegeri", care ar putea avea implicații nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă, Vladimir Putin pare să își înăsprească poziția în negocieri.

Potrivit a două persoane implicate în eforturi diplomatice neoficiale pentru încheierea războiului, citate de Financial Times, liderul rus cere ca Ucraina să cedeze teritoriile din Donbas aflate încă sub controlul Kievului, aceasta fiind doar o condiție preliminară pentru oprirea focului.

Una dintre surse afirmă că Putin ar urmări obținerea unor concesii teritoriale suplimentare în cadrul unui eventual acord final, care ar include și înțelegeri cu NATO privind garanțiile de securitate.

Sursele publicației consideră puțin probabil ca negocierile programate, marți, 10 noiembrie, la Abu Dhabi să conducă la un armistițiu. Putin încearcă să recâștige avantajul militar prin intensificarea bombardamentelor asupra infrastructurii ucrainene în timpul iernii.

„Vă voi distruge întreaga infrastructură până când veți accepta", a declarat una dintre surse, parafrazând poziția liderului rus.

„Până anul viitor, Ucraina nu va mai avea nicio infrastructură. Toate podurile, porturile, căile ferate, infrastructura energetică și centralele electrice vor fi distruse", a adăugat aceasta.

Garanțiile de securitate, un nou punct de dispută

Jared Kushner, ginerele președintelui american și unul dintre reprezentanții implicați în eforturile diplomatice ale Washingtonului, a declarat că Statele Unite au purtat discuții „productive și substanțiale" cu Ucraina, NATO și partenerii europeni privind garanțiile de securitate pentru Kiev și viitoarea arhitectură de securitate europeană.

Potrivit lui Kushner, administrația americană încearcă să elaboreze „măsuri practice care să țină cont de preocupările tuturor părților", inclusiv un cadru durabil pentru securitatea și stabilitatea Europei pe termen lung.

Moscova consideră însă că mutarea accentului negocierilor de la problema teritorială la garanțiile de securitate reprezintă doar o modalitate de a prelungi discuțiile, în timp ce poziția militară a Ucrainei este slăbită, susține una dintre sursele citate de Financial Times.

Mai multe state europene se opun utilizării negocierilor de pace privind Ucraina pentru discutarea unei noi arhitecturi de securitate pe continent.

Guvernele europene se tem că Rusia ar putea încerca să își refacă sfera de influență și să submineze suveranitatea statelor aflate pe flancul estic al NATO.

Există, de asemenea, temeri că administrația Trump ar putea ajunge la un acord cu Moscova în detrimentul securității europene, scrie Financial Times.

Un oficial european a descris declarațiile lui Kushner drept „o surpriză totală".

„Nu vor exista negocieri paralele privind securitatea europeană până când războiul împotriva Ucrainei nu se va încheia. În plus, știm ce înțeleg rușii prin această formulare, iar acest lucru nu se va întâmpla", a declarat oficialul.

Kushner a afirmat că Washingtonul lucrează atât cu Ucraina, cât și cu Rusia la elaborarea unor „propuneri serioase", menite să facă negocierile trilaterale cât mai consistente și productive.

Statele Unite au discutat cu Rusia posibilitatea de a oferi Ucrainei garanții de securitate după război, bazate pe principiile articolelor 4 și 5 din Tratatul Atlanticului de Nord. Problema securității, împreună cu propunerile teritoriale, va fi unul dintre cele două blocuri principale ale discuțiilor trilaterale dintre Statele Unite, Ucraina și Rusia la Abu Dhabi, relatează Nick Shifrin, corespondent internațional și pe probleme de apărare al PBS NewsHour, citând un oficial american.

Oficialul american a relatat că Washingtonul a discutat deja cu Moscova posibilitatea de a oferi Ucrainei garanții similare mecanismelor articolelor 4 și 5 din NATO.

În consecință, Ucraina ar putea primi un mecanism de securitate care „ar fi de fapt foarte similar cu NATO", susține acesta.

Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord prevede consultări între aliați în cazul în care unul dintre state consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea sa sunt amenințate.

Articolul 5 consacră principiul apărării colective: un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor.

În același timp, vorbim despre garanții modelate pe aceste principii și nu despre apartenența Ucrainei la NATO.

Oficialul american a subliniat că decizia finală privind disponibilitatea Statelor Unite de a oferi astfel de garanții trebuie luată de președintele Donald Trump.

„Obținerea unei garanții de securitate din partea SUA este foarte, foarte serioasă", a spus el, adăugând că președintele Volodimir Zelenski ar trebui să facă o astfel de solicitare lui Trump.

Kremlinul respinge participarea directă a europenilor la negocierile de la Abu Dhabi

Rusia a respins luni, 9 noiembrie, ideea implicării directe a reprezentanților europeni în viitoarele negocieri de pace, insistând că întâlnirea programată în această săptămână la Abu Dhabi, între delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite, nu va include oficiali ai Uniunii Europene.

Întrebat dacă europenii vor avea un loc la masa negocierilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Statele Unite și Ucraina au deja propriile canale de comunicare cu partenerii europeni.

„În ceea ce privește prezența europenilor, știți că americanii au propriile canale de comunicare cu europenii, la fel și ucrainenii", a spus Peskov.

El a adăugat că negociatorii americani și ucraineni construiesc, cel mai probabil, propriul mecanism de coordonare cu reprezentanții Europei.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană va fi prezentă la negocieri, alături de partenerii săi. Un purtător de cuvânt al Consiliului European a confirmat, de asemenea, participarea instituției.

Un oficial european a declarat pentru AFP că reprezentanți pentru securitate națională din cadrul Uniunii Europene și NATO, precum și din Franța, Germania și Marea Britanie, intenționează să fie prezenți în capitala Emiratelor Arabe Unite pe durata negocierilor.

Potrivit unor surse citate de Euronews, NATO va fi reprezentată de șeful de cabinet al secretarului general al Alianței, Geoffrey van Leeuwen.

Echipa Uniunii Europene va fi condusă de Björn Seibert, șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, și de Ana-Maria Boura, consiliera principală pentru politică externă a președintelui Consiliului European, António Costa.

Nu este clar, deocamdată, dacă reprezentanții europeni vor avea o întâlnire față în față cu delegația rusă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat, la rândul său, implicarea europenilor în pregătirea negocierilor. El a anunțat că a discutat telefonic luni cu Ursula von der Leyen, convorbirea fiind dedicată coordonării pozițiilor înaintea reuniunii de la Abu Dhabi.

„Facem tot ce este posibil pentru ca formatul trilateral să producă rezultate", a scris Zelenski pe platforma X.

Europa se teme că ar putea fi exclusă din negocierile privind propria securitate

Aliații europeni ai Ucrainei și-au exprimat tot mai frecvent îngrijorarea că administrația Trump ar putea negocia direct cu Rusia un aranjament de securitate postbelic, fără consultarea statelor europene.

Cine reprezintă Rusia la Abu Dhabi

Delegația rusă va fi condusă din nou de Vladimir Medinski, consilier al Kremlinului, cunoscut pentru pozițiile sale ultraconservatoare și fost ministru al Culturii.

Din echipa rusă vor mai face parte oficiali din domeniul militar și al serviciilor de informații, precum și ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov.

Negocierile de la Abu Dhabi marchează reluarea eforturilor diplomatice mediate de Statele Unite pentru încheierea războiului din Ucraina.

Ultima întâlnire directă dintre oficialii ruși și cei ucraineni a avut loc în februarie. Discuțiile au fost suspendate ulterior, după ce Statele Unite și Israelul au lansat operațiunea militară împotriva Iranului.