• Tweet

Situația internațională nu a mai fost atât de complicată și periculoasă de la Al Doilea Război Mondial încoace, precum este acum, a declarat luni, la Berlin, premierul Péter Magyar, în cadrul celei de-a 17-a ediții a evenimentului "State of Europe", organizat de Fundația Konrad Adenauer, cu ocazia celei de-a 37-a aniversări a căderii Zidului Berlinului, informează MTI.

Șeful executivului de la Budapesta a explicat și el importanța apei ca resursă strategică pentru orice țară, așa cum a tot repetat în discursurile sale și fostul candidat la alegerile prezidențiale din România Călin Georgescu. "Astăzi am ajuns din nou la un punct de cotitură istoric, fie că vrem, fie că nu vrem", a subliniat premierul ungar în discursul său susţinut în limba germană.

"Continentul care a cunoscut cea mai mare eră de pace și prosperitate din istoria sa în cele opt decenii de după război este astăzi zdruncinat din temelii", a spus Péter Magyar, care a adăugat: "Rivalitatea marilor puteri, războaiele, dependențele tehnologice și transformarea ordinii mondiale afectează simultan Europa, în timp ce propriile noastre probleme sociale, economice și demografice s-au acumulat, iar problemele migrației nerezolvate de ani de zile au slăbit, de asemenea, încrederea reciprocă".

"Și mult timp, conducerea politică a Europei s-a comportat ca și cum avertismentele ar fi fost o parte a soluției în sine, au fost formulate rapoarte excelente, dar măsurile necesare au fost omise în mod repetat", a precizat oficialul ungar. Premierul maghiar a subliniat ceva esențial: apa a devnit deja un factor strategic în 2026. Péter Magyar a subliniat, prin exemplul centralei nucleare de la Paks, că consecințele schimbărilor climatice au devenit deja parte a vieții noastre de zi cu zi în Europa.

"Ne confruntăm cu secete din ce în ce mai severe, reflux al râurilor, inundații extreme și, așa cum arată exemplul ungar, deficitul de apă pune deja în pericol aprovizionarea noastră cu energie. Europa trebuie să ridice problema apei la nivelul de prioritate strategică egală cu securitatea energetică și competitivitatea. Avem nevoie de o acțiune europeană comună, pentru a ne conserva resursele de apă, pentru a conserva apa și pentru a ne adapta la fenomene meteorologice din ce în ce mai extreme. În deceniile următoare puterea economică a Europei și calitatea vieții cetățenilor săi vor depinde de cât de responsabil vom gestiona apa", a subliniat premierul,

Ce spunea Călin Georgescu despre apă

„O țară care își asigură hrana, își protejează apa și își produce energie nu va fi niciodată îngenuncheată niciodată de nimeni. Proiectul apă, hrană, energie nu a fost o pomană electorală, ci a fost arhitectura libertății poporului român. În altă ordine de idei, Dumnezeu ne-a binecuvântat și a dat acestei țări 35% din bazinul Dunării, 20% din bazinul hidrografic al Europei și peste 60% din resursele de ape minerale ale Europei. Nu seceta ne lasă fără apă. Înecăm țara când plouă, vărsăm surplusul în care și apoi declarăm criză suprataxând poporul român. Asta nu mai este nici incompetență și nici hoție, este acțiune anti-românească. Dunărea trebuie abodată pe ansamblu, nu pe segmente", spunea Georgescu în unul din discursurile sale.

„Un singur exemplu aș putea da: apa. Nu mă întorc la subiectul respectiv, dau doar un exemplu despre ce înseamnă business real", a declarat Georgescu, într-o emisiune la Realitatea Plus, sugerând că România ar putea valorifica resursele sale naturale pentru a obține venituri semnificative.

Acesta a explicat că România deține 60-65% din sursele de apă din Europa și că ar putea obține venituri importante din vânzarea apei, evitând astfel necesitatea de a se împrumuta la dobânzi considerabile.

„Noi avem surse de apă, inclusiv ape minerale, iar din toate resursele existente în Europa, 60-65% se află la noi. Piața mondială a apei este evaluată la aproximativ 300 de miliarde de euro în prezent, dintre care patru mari companii - Nestlé, Pepsi, Coca-Cola și Danone - controlează aproximativ 55%. În România, consumăm doar 6,5 miliarde de metri cubi de apă anual, dar avem un potențial de 40 de miliarde.

Înainte de 1989, când sistemele de irigații funcționau în agricultură și industrie, consumam aproximativ 24 de miliarde. Diferența dintre consumul actual de 6,5 miliarde și potențialul de 40 de miliarde ne oferă un avantaj considerabil. Mai ales că, în prezent, Grecia este într-o situație critică: fermierii greci aveau un acord cu Bulgaria pentru furnizarea de apă, dar acesta a expirat recent. Acum, acești fermieri sunt disperați, deoarece, fără apă, agricultura greacă este grav afectată.

Toată lumea are nevoie de apă. Noi am putea furniza cel puțin 20 de miliarde de metri cubi din totalul de 40 de miliarde. În prezent, desalinizarea unui metru cub de apă costă între 1 și 4 euro. Noi am putea vinde un metru cub cu doar 0,5 euro, ceea ce ar însemna venituri de 10 miliarde de euro anual, doar din vânzarea apei. Acesta este un exemplu clar de unde ar putea veni banii. Banii nu trebuie să vină doar din împrumuturi", a explicat Georgescu.

Premierul maghiar: „Trebuie să fim hotărâți"

Premierul maghiar a mai afirmat: putem fi pe bună dreptate mândri de patrimoniul nostru cultural, dar dacă între timp ne pierdem greutatea economică, tehnologică și geopolitică, va deveni din ce în ce mai dificil să ne protejăm patrimoniul.

"Gândiți-vă doar la o fabrică de automobile bavareză și la furnizorul său ungar, de exemplu din Győr sau Kecskemét: când una dintre ele are dificultate, familiile ungare și germane simt acest lucru în același timp. (...) Știm că Europa este din ce în ce mai în urmă în ceea ce privește productivitatea și dezvoltarea tehnologică. Știm cât de dependenți suntem de energia produsă în afara continentului nostru, de materiile prime, componentele și tehnologiile cheie și de lanțurile globale de aprovizionare. Reînnoirea competitivității europene nu mai poate fi amânată", a subliniat Péter Magyar.

"Trebuie să ne protejăm clima și trebuie să fim la fel de hotărâți să protejăm mijloacele de trai ale oamenilor și eficiența companiilor de la care ne așteptăm realizarea tranziţiei. Aceste două responsabilități merg mână în mână. Nu le putem cere cetățenilor europeni să suporte poveri nelimitate astăzi în schimbul unor beneficii în viitorul îndepărtat", a spus Magyar.
Premierul a declarat că este sigur că țările din Balcanii de Vest fac parte din Europa.

"Procesul de extindere poate fi credibil și eficient doar dacă țările care au muncit din greu ani de zile pentru a deveni membri cu drepturi depline vor fi în sfârșit admise în Uniunea Europeană. Și să nu avem nicio îndoială, acest lucru nu este doar în interesul lor, ci și în interesul economic, social și de securitate al întregii UE. Sunt sigur că putem fi credibili față de noi înșine și față de lumea exterioară doar dacă aplicăm aceleași standarde tuturor țărilor candidate", a adăugat Péter Magyar, care a atras atenţia asupra faptului că Europa nu are greutatea politică, economică și militară necesară pentru a menține pacea mondială astăzi. "Dar dacă devenim mai puternici, Europa poate avea puterea și influența necesare pentru a preveni izbucnirea unui alt război mondial.

Condiția pentru aceasta este ca obiectivele europene comune să fie clare și să construim o adevărată capacitate de apărare împreună cu NATO și aliații noștri. Menținerea păcii este una dintre cele mai mari sarcini ale politicii mondiale de astăzi, iar conflictele sociale greşit gestionate pot, de asemenea, amplifica amenințările externe", a precizat premierul, care a adăugat: Subiectul migrației, evident, nu poate fi evitat atunci când se vorbește despre Europa. În lupta împotriva migraţiei ilegale ultimul deceniu și mai bine a generat o schimbare conceptuală fundamentală în Europa.

Considerațiile pe care Ungaria le-a susținut în mod constant de la început se reflectă acum în poziția marii majorități a statelor membre. Ungaria a susținut de la început că statele membre au dreptul de a-și stabili propriile politici de migrație. Însă, acest lucru nu poate însemna că consecințele negative ale deciziilor anumitor state membre sunt transferate către alte țări. (...)

Ungaria trebuie să plătească în continuare o penalitate de un milion de euro pe zi, pe baza unei hotărâri luate anterior de Curtea Europeană de Justiție într-un mediu juridic și politic diferit. În calitate de prim-ministru al Ungariei, nu pot accepta acest lucru. Atâta timp cât voi conduce guvernul Ungariei, vom proteja frontierele externe ale țării mele și ale Europei.

Trebuie să creăm un sistem funcțional care să permită trimiterea înapoi efectivă a persoanelor care nu au dreptul la protecție internațională și nu au un permis de ședere legal. Dacă nu reușim să facem acest lucru, punem la îndoială validitatea și credibilitatea propriului nostru sistem juridic.

"Depunem eforturi împreună cu colegii mei și cu Comisia Europeană pentru a identifica chiar în acest an o soluție juridică care să garanteze că protecția frontierelor de sud ale Ungariei nu este slăbită în niciun fel și că Ungaria nu trebuie să plătească amenda de un milion de euro pe zi", a subliniat Péter Magyar.

Premierul Ungariei, Peter Magyar, a pledat pentru o mai mare independenţă tehnologică a Europei, într-un discurs susţinut luni. Luând cuvântul în cadrul unui eveniment organizat de Fundaţia Konrad Adenauer la Berlin, Magyar a susţinut că Europa rămâne tot mai mult în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologică. "Ştim cât de dependenţi suntem de energie, de materii prime critice, de componente şi de tehnologii produse în afara continentului nostru", a declarat el.

Premierul ungar a cerut investiţii mai mari în tehnologia şi capacitatea industrială europene: "Revitalizarea competitivităţii Europei nu mai trebuie amânată", a subliniat el. Magyar şi-a susţinut discursul în limba germană, nu în engleză sau maghiară, valorificându-şi cunoştinţele lingvistice dobândite în timpul semestrului Erasmus petrecut la Hamburg. Cu toate acestea, în cadrul unei sesiuni ulterioare de întrebări şi răspunsuri, el a recunoscut că, între timp, a uitat o mare parte din această limbă. Scopul nostru este să readucem Ungaria în Europa".