• Tweet

Românii care înregistrează restanțe de valoare redusă la plata facturilor pentru energie electrică, gaze naturale, apă, încălzire, telefonie sau internet ar putea beneficia de protecție împotriva deconectării.

O propunere legislativă depusă la Senat de 49 de parlamentari AUR propune interzicerea întreruperii serviciilor pentru datorii mai mici decât echivalentul a 50 de euro sau decât valoarea medie a facturilor din ultimele 12 luni, fiind luat în calcul pragul mai mare. Furnizorii ar urma să fie obligați să ofere posibilitatea eșalonării datoriilor înainte de deconectare, iar consumatorii vulnerabili ar beneficia de protecții suplimentare.

Inițiativa legislativă a fost înregistrată la Senat luni, 9 noiembrie 2026, sub numărul B624/2026, potrivit fișei oficiale a proiectului. Propunerea este semnată de 49 de parlamentari AUR, printre care liderul partidului, George Simion, deputatul Dan Tanasă și senatorul Petrișor Peiu. Proiectul urmărește modificarea mai multor acte normative, inclusiv Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și legislația privind comunicațiile electronice.

Principala modificare propusă vizează introducerea unui prag minim al datoriei pentru care furnizorii pot solicita deconectarea unui consumator. Concret, pragul de protecție ar urma să fie stabilit în funcție de cea mai mare dintre două valori: echivalentul în lei al sumei de 50 de euro, calculat la cursul BNR din ziua emiterii facturii, sau valoarea medie a facturilor emise în ultimele 12 luni pentru contractul și locul de consum respectiv.

De exemplu, dacă un consumator are o factură medie lunară de 400 de lei, furnizorul nu ar putea să îl deconecteze pentru o restanță de 300 de lei, chiar dacă aceasta depășește echivalentul a 50 de euro. În cazul unui consumator cu facturi medii de numai 100 de lei, pragul de protecție ar fi echivalentul în lei al sumei de 50 de euro. Interdicția ar urma să se aplice indiferent de numărul facturilor neachitate și de existența penalităților de întârziere.

Există însă și o excepție importantă: dacă o datorie mai mică decât pragul de protecție rămâne neachitată mai mult de 12 luni consecutive, furnizorul ar putea solicita deconectarea, dar numai după parcurgerea procedurii obligatorii de notificare și eșalonare. Furnizorii, obligați să notifice consumatorii cu cel puțin 30 de zile înainte și să ofere eșalonarea datoriilor Pentru restanțele care ating sau depășesc pragul de protecție, proiectul stabilește o procedură obligatorie înainte de întreruperea furnizării energiei și a utilităților.

Furnizorul ar trebui să transmită consumatorului o notificare cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data preconizată a deconectării. Documentul ar trebui să cuprindă valoarea datoriei, facturile neachitate, penalitățile, data eventualei deconectări, dar și o ofertă concretă de eșalonare. Consumatorul ar avea la dispoziție 15 zile pentru a accepta planul de plată, pentru a solicita modificarea acestuia sau pentru a achita integral restanța.

Potrivit proiectului, eșalonarea ar urma să se realizeze pe o perioadă de minimum trei luni pentru datoriile mai mici decât dublul pragului de protecție și de minimum șase luni pentru celelalte datorii. Pe durata eșalonării, deconectarea ar fi interzisă atât timp cât consumatorul respectă ratele stabilite. De asemenea, furnizorii nu ar putea solicita deconectarea în perioada în care analizează o cerere de modificare a planului de eșalonare formulată în termenul legal și timp de încă zece zile după comunicarea răspunsului.

Pentru serviciile de comunicații electronice, proiectul introduce pragul de protecție și plafonarea reconectării, făcând trimitere la obligațiile specifice deja prevăzute de legislația sectorului. O altă modificare importantă privește persoanele vulnerabile și consumatorii afectați de sărăcie energetică. În cazul acestora, proiectul prevede interzicerea deconectării de la energie electrică și gaze naturale pe tot parcursul anului, indiferent de cuantumul datoriei restante.

De asemenea, furnizarea energiei electrice nu ar putea fi întreruptă persoanelor care depind de echipamente medicale alimentate cu electricitate, atunci când oprirea acestora le-ar pune în pericol viața sau sănătatea. Dependența de echipamente medicale ar trebui dovedită printr-un document emis de un medic specialist sau de medicul de familie, fără a fi necesară comunicarea diagnosticului către furnizor.

Protecții similare sunt propuse pentru consumatorii vulnerabili și persoanele dependente de echipamente medicale în privința alimentării cu apă, canalizării și energiei termice. Proiectul introduce și o protecție pentru consumatorii care contestă anumite sume facturate. Astfel, o persoană care reclamă o factură considerată incorectă nu ar putea fi deconectată pentru neplata sumei contestate, cu condiția achitării tuturor celorlalte sume scadente și necontestate.

Protecția ar urma să se aplice pe durata analizării reclamației de către furnizor, precum și pentru o perioadă de 30 de zile de la comunicarea răspunsului. Dacă persoana sesizează autoritatea de reglementare sau o entitate de soluționare alternativă a litigiilor, interdicția s-ar prelungi până la comunicarea soluției și încă 30 de zile. În situația în care consumatorul se adresează instanței în termenele prevăzute, deconectarea pentru suma contestată ar fi interzisă până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Inițiativa legislativă urmărește și eliminarea taxelor de reconectare disproporționate în raport cu valoarea datoriilor. Astfel, taxa percepută consumatorului pentru reluarea furnizării serviciului nu ar putea depăși costul efectiv al operațiunii tehnice și nu ar putea include penalități, dobânzi sau alte costuri suplimentare. În cazul unei deconectări efectuate cu încălcarea legii, reconectarea ar trebui realizată gratuit. Pentru nerespectarea noilor obligații în domeniul energiei electrice și al gazelor naturale, proiectul introduce o contravenție sancționată cu amendă de la 10.000 la 200.000 de lei.

În expunerea de motive, parlamentarii AUR susțin că legislația românească oferă în prezent o protecție fragmentată consumatorilor, iar deconectarea poate fi folosită ca mijloc de constrângere chiar și în cazul unor datorii nesemnificative.

Autorii inițiativei arată că există situații în care consumatorii sunt deconectați pentru restanțe de câteva zeci de lei, iar taxele de reconectare ajung să fie comparabile cu datoria inițială sau chiar să o depășească. Parlamentarii invocă inclusiv prevederile Directivei europene 2024/1711, care introduce obligații suplimentare de protecție împotriva debranșării pentru clienții vulnerabili și cei afectați de sărăcie energetică.

În justificarea proiectului sunt prezentate și exemple din legislația altor state europene, precum Germania, Italia, Franța și Irlanda, care utilizează diferite mecanisme de protecție, de la praguri valorice până la restricții sezoniere privind deconectarea. Inițiatorii subliniază însă că noile prevederi nu ar însemna anularea obligației de plată a facturilor.

Restanțele ar continua să existe, ar putea genera penalități și ar putea fi recuperate prin procedurile legale obișnuite. Măsura urmărește limitarea deconectării ca instrument de recuperare a unor datorii mici sau în situații în care sănătatea ori viața consumatorului ar fi puse în pericol.

Conform fișei legislative publicate de Senat, inițiativa B624/2026 a fost înregistrată pentru dezbatere la 9 noiembrie și nu beneficiază de procedură de urgență. Senatul este prima cameră sesizată, urmând ca decizia finală să aparțină Camerei Deputaților. Pentru a produce efecte, proiectul trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să fie adoptat, promulgat și publicat în Monitorul Oficial. În forma depusă, legea ar urma să intre în vigoare la 90 de zile de la publicare.