• Tweet

Până la acest moment, după 15 ore de la difuzarea interviului luat de către jurnalistul american Tucker Carlson președintelui rus Vladimir Putin, acesta a avut o audiență record, acumulând peste 100 de milioane de vizualizări pe X și peste 5 milioane de vizualizări pe Youtube. Membrii Clubului de Gândire GOLD comentează pentru Solid News interviul luat de Tucker Carlson liderului rus Vladimir Putin.

Liviu Alexa:

„Recunosc că aveam așteptări mari de la acest interviu, mă refer strict la prestația lui Tucker Carlson: dezamăgire totală. Interviul a fost în mod evident "negociat", iar asta îl face pe Carlson penibil. Doar pentru faima de a intervieva un om atât de puternic, n-aș fi acceptat compromisul total, cel puțin nu aș fi acceptat să lipsească SINGURA întrebare relevantă pentru Puțin: ce s-a întâmplat în ziua marșului lui Prigozhin, cum de a fost Moscova atât de nepregătită de a intrat ăla că în brânză?!

Apoi, palma peste bot primită de la Putin spre finalul interviului când Tucker Carlson se bagă în seama cerând eliberarea ziaristului Evan Gershkovich, prins de ruși cu spionatul prin Moscova. Președintele Putin a fost extrem de clar încă din primul moment, subliniind că jurnalistul lucra sub acoperire pentru CIA, deci că nu e un simplu caz de abuz asupra unui reprezentant mas-media, ci mult mai mult. Insistențele lui Carlson mi s-au părut penibile.

În mod evident, starul a fost Putin. Genială mișcarea de PR de a folosi răbdarea și foamea audientei timp de o jumătate de oră pentru a infuza globul pământesc cu argumentele sale despre conflictul din Ucraina, ținând o lecție enciclopedică de istorie a Rusiei. Carlson s-a dovedit din nou foarte slab și nu a retaliat sau întrerupt monologul președintelui, nici nu l-a întrebat daca asta e atitudinea corectă a unui stat în 2024, să înceapă războaie pe baza precedentelor istorice de acum 1200 de ani.

Foarte relaxat, Putin a fost protagonistul celui mai lung clip electoral mascat al lui Trump, prin atacurile, de altfel argumentate, la politicile fiscale și la situația prost gestionată a migranților. Apoi, președintele Rusiei și-a bătut joc de canadieni, polonezi și nemți, ironizându-i specific pe fiecare.

Dar poate cel mai important lucru transmis prin acest interviu este ăsta: stimată Lume, eu, Putin, vă arat că sunt foarte puternic, deloc bolnav, foarte smardoi și foarte concentrat pe țara mea (din perspectiva filosofiei ruse de viață).

Rusia nu are de gând să oprească nimic din tot ceea ce face, tovarăși!"

Bogdan Comaroni:

Cum era de așteptat, și cum anunțase Tucker Carlson în teaserul său, interviul cu Vladimir Putin s-a adresat în primul rând cetățenilor SUA, după un suspans de câteva zile menit să atragă o audiență impresionantă. Practic, Carlson a pus în șah tot sistemul media controlat de elitele globaliste, care până atunci a șuntat informația despre războiul din Ucraina, prezentând doar că SUA e amenințată cu un război nuclear de un nebun psihopat de la Kremlin și, pentru liniștea poporului, trebuie să plătească o „taxă de protecție" de zeci de miliarde de dolari.

Până și media aservită agendei globale de control al maselor a fost nevoită să popularizeze acest interviu, mizând pe faptul că îl vor diseca ulterior, îl vor trunchia și răstălmăci în interes propriu, folosindu-se de „muniția" pe care le-o va servi un Putin amenințător, înfricoșător.

Contrar așteptărilor, Putin a jucat un rol reconciliant, a părut amical la adresa cetățenilor SUA, prieten al foștilor presedinți Clinton, Bush, Bush Jr., Trump. Cât despre Biden, l-a învinovățit de toate relele în care se află acum America. "Nu aveți altceva mai bun de făcut decât sa finanțați de la buget un război aflat la mii de km distanță de voi, în vreme ce aveți probleme la granița cu imigranții, cu inflația, cu prăbușirea dolarului?!", a întrebat Putin retoric, făcând din această frază un moto. A lăsat mai apoi să se înțeleagă că finalul războiului depinde de NATO, de oprirea finanțării și înarmării Ucrainei și de blocarea intrării în pactul Nord-Atlantic.

Putin a perpetuat discursul mentorului său Kissinger, în detrimentul taberei Soros. Adică a dat un mesaj dur globalismului hegemonic american, că timpul acestuia s-a sfârșit odată cu regimul Biden și că epoca multipolară a BRICS (condus de Rusia și prietena China) nu poate fi oprită; ea va veni, a venit deja, „e în ascensiune și nu i se poate opune nimeni, așa cum nimeni nu poate bloca Soarele să răsară". 

Cozmin Gușă:

Așa cum anticipam, a fost într-adevăr "interviul secolului", cifrele de audiență le prognozez ca depășind jumatatea de miliard de vizualizări în acest weekend. Putin a uimit prin precizie, erudiție, patriotism, atribute pe care nu le mai asociem demult liderilor politici din Occidentul colectiv, el reușind astfel să-și consolideze poziția de lider informal al suveraniștilor europeni, pentru că cea din plan mondial o împarte cu Donald Trump, pe care l-a și evocat în mod generos. S-a văzut clar din interviu că Putin revendică pentru Rusia rolul de lider al Europei, acceptând ca partener extern viitor al continentului nostru China, pricepând de-aici că SUA, strânse în menghina ruso-chineză, vor fi forțate la o retragere înapoi peste Atlantic. A știut să se poziționeze în mod repetat și credibil ca fiind apărătorul creștinismului, "cavalerul ortodoxiei", dar de pe poziții de toleranță înțeleaptă la adresa celorlalți. A făcut praf propaganda, ca metodă de lucru a SUA, reușind să focalizeze și asupra ororilor inițiate și săvârșite de către CIA, căruia i-a dat un rol preeminent în politica externă americană. L-a ironizat în mod haios pe Biden cu (sub)capacitățile sale, dar a și punctat decisiv asupra lipsei de cuvânt (și onoare!) a americanilor în ceea ce privește înțelegerile diplomatice.

N-a fost vorba despre o confruntare între Putin și Carlson, nici nu era cazul, a fost mai degrabă o demonstrație de "kata" (judo demonstrativ), unde vedeta americană a fost partenerul ideal al experimentatului judoka /kaghebist/președinte, care de azi e perceput ca și noul campion mondial al liderilor politici. În "concursul pe țări", Putin a fost realist și corect, a acordat el însuși titlul mondial Chinei, partenerul declarat al Rusiei pentru acest secol.

Mihai Neamțu:

Obiectivul lui Tucker Carlson a fost, evident, acela de-a obține o piesă unicat în jurnalismul american: primul interviu de la declanșarea războiului din Ucraina. O imensă audiență, pledoaria pentru pace, plus dorința specifică de-a elibera un tânăr ziarist acuzat de spionaj: Evan Gershkovich (32 ani).

Obiectivul lui Putin? Acela de-a se prezenta drept om al dialogului, inteligent și capabil să prezinte Occidentului o istoria Rusiei medievale, necunoscută multor politicieni vestici. Perspectiva Kremlinului asupra conflictului a fost reiterată-n mod repetat: Rusia este o țară hărțuită și amenințată de expansiunea NATO, nicidecum un Imperiu agresor, care n-a restituit niciodată teritorii furate (Basarabia) sau bunuri confiscate (tezaurul României).

Stilul profesoral adoptat de Vladimir Putin, dornic să ofere răspunsuri ample la întrebări scurte, i-a permis să se diferențieze de Joe Biden, al cărui declin cognitiv evident trezește zâmbete-n cancelariile occidentale. Putin n-a părut să fie omul bolnav care mâine va muri de cancer. În același timp, Putin a rămas un maestru al propagandei. El își dorește pacea, cel puțin teoretic, dar nu acceptă retragerea din estul Ucrainei, oferind un precedent altor mari puteri, precum China, în direcția revizionismului teritorial. E interesant faptul că, pe un ton neutru, Tucker Carlson a pomenit Transilvania ca subiect dureros pentru naționaliștii maghiari.

O lume întreagă a înțeles faptul că Vladimir Putin își dorește să respingă hegemonia Americii, pe care Rusia a fost forțată s-o accepte la începutul anilor 1990. Președintele Federației Ruse caută să-și aducă țara în rândul superputerilor mondiale, negând dreptul la autodeterminare al popoarelor mai mici, cum sunt românii din Moldova sau georgienii din Caucaz, de-a se rupe de Kremlin.

Formatul interviului l-a avantajat pe Vladimir Putin, care s-a prevalat de puținătatea cunoștințelor jurnalistului american în materie de istorie est-europeană.

Petrișor Peiu:

În primul rând este de remarcat faptul ca unii comentatori și politicieni au ajuns atât de jos încât să critice un jurnalist pentru că și-a făcut meseria.
De remarcat este și faptul că interviul a fost primit cu interes enorm de către public, numărul de vizualizări fiind enorm.
Interviul va pune presiune suplimentară pe senatorii și congresman-ii republicani sa respingă planul administrației Biden de a aloca 60 de miliarde de dolari către Ucraina.
Interviul îi va aduce puncte și lui Donald Trump, care pledează pentru o soluție negociată cu Putin pentru încetarea războiului.
Interesante sunt și referirile politicoase ale lui Putin la foștii președinți americani. Acestea sunt, pentru mine, neașteptate.
Remarc și așteptările realiste ale lui Putin privind modul în care Rusia este privită de către elita americană. El a înțeles foarte clar că această elită identifica Rusia drept un inamic cu care trebuie purtat un „război " politic și economic care să provoace o prăbușire strategică a Rusiei.
De menționat este și faptul că, pentru prima dată, Putin ne oferă acces la planul său: el spune că Rusia va lupta până la capăt, adică are o miză importantă în acest conflict și va face eforturi uriașe pentru asta.
Ciprian Purice:

Mai spectaculos a fost anunțul despre interviul cu Putin, decât interviul în sine. Putin nu a spus nimic nou. Nici nu avea ce. Și nici nu putea face un spectacol dintr-un subiect atât de sensibil pentru Mama Rusia: Ucraina. Adică ultimul produs sovietic rămas în picioare după disoluția URSS și Putin întărește asta în interviu, explicând cum Stalin a aglutinat forțat teritorii și populații care nu aveau nimic în comun. Da, această nuanță poate fi un element de noutate.

Noua Rusie, proiectul cu care Putin a venit la putere, în 2000, nu poate fi desăvârșit atâta timp cât încă mai există rămășițe sovietice. Iar Ucraina este o rămășiță sovietică. Rușii nu pot glumi cu asta. Pentru că, de rezultatul din Ucraina depinde supraviețuirea lor ca mare putere precum și traiectoria lor geopolitică din următoarele decenii.

De ce a fost mai spectaculos anunțul decât interviul în sine? Pentru că un asemenea demers nu se face decât atunci când cele două părți ajung la un acord. Ce prevede acest „new deal" și cu ce implicații, vom vedea. Însă să nu uităm că America profundă a înțeles că establishment-ul actual o duce cu viteză spre groapă. La fel cum establishment-ul de tip Boris Eltin ducea Rusia spre groapă, în anii '90. A fost necesară intervenția americană pentru a opri căderea. Și Putin a ajuns la putere. Poate a venit momentul să întoarcă favoarea.

Și încă ceva, niciodată nu am văzut un Tucker Carlson atât de derutat, anxios și nepregătit. Poate este dovada clară că misiunea sa se încheiase încă din momentul în care a pășit la Kremlin.

Sorin Roșca Stănescu:

Vladimir Putin a explicat a nu știu câta oară, cu aceleași argumente, că lupta împotriva neonazismului și protejarea populației de origine rusă sunt motivele care l-au determinat să declanșeze războiul împotriva Ucrainei. Le știam pe de rost din alte declarații. Și-a exprimat dezamăgirea pentru faptul că Federația Rusă nu a fost primită în NATO. A mai făcut-o și altă dată. În repetate rânduri, s-a referit la faimosul summit NATO de la București, unde un înalt oficial a vorbit despre extindere, referindu-se la Ucraina și la Georgia. Am mai aflat, dar nu e nimic nou sub soare, că Federația Rusă era, înaintea declanșării războiului, deranjată de avansarea NATO către est și de amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu. În paranteză fie spus, ca prim rezultat al agresiunii împotriva Ucrainei asistăm, prin includerea în NATO a statelor scandinave, la o mărire exponențială a frontierelor NATO din proximitatea Federației Ruse.

Ne-ar putea interesa sau chiar preocupa poziția adoptată de Vladimir Putin în legătură cu teritoriul Ucrainei, un stat despre care el afirmă că ar fi fost inventat și care de fapt înglobează teritorii lipite de fosta republică socialistă și care, istoric vorbind, ar aparține fie Rusiei, fie României, fie Ungariei. Și aceste circumstanțe istorice sunt de mult timp cunoscute și au fost făcute publice în mod repetat de către noul țar al Rusiei. Nici măcar povestea legată de Transilvania, care ar putea să îi irite pe mulți dintre concetățenii mei, nu reprezintă vreo noutate. Nu este prima dată când Vladimir Putin încearcă să inflameze relațiile româno-ungare referindu-se la Ardeal și la Tratatul de la Trianon.

Probabil că intenția cunoscutului gazetar american nu a fost aceea de a îl mediatiza pe Vladimir Putin și eventual de a obține în favoarea acestuia un efect de simpatie din partea opiniei publice occidentale. Cred cu tărie că a urmărit doar un mare succes de presă, pe care desigur l-a și obținut, beneficiind de oportunitatea unei simpatii pe care nu întâmplător i-o poartă liderul rus. O simpatie care i-a deschis lui Tucker Carlson porțile Kremlinului, pe care mă îndoiesc că le-ar fi confundat, așa cum insinuează unii, cu porțile raiului. Din păcate, acest mare succes în plan publicistic, care este în sine realizarea unui mega-interviu cu Vladimir Putin și distribuirea acestui în întreaga lume, nu aduce cu sine niciun factor de noutate.