Biserica Ortodoxă Română anunță că Ucraina "a amânat nejustificat" înființarea unei structuri religioase românești. "Am luat act cu regret, continuăm demersurile"

Postat la: 26.10.2024 |

Biserica Ortodoxă Română anunță că Ucraina

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române "a luat act cu regret de faptul că autoritățile ucrainene au amânat nejustificat, pe termen neprecizat, recunoașterea juridică a Asociației religioase Biserica Ortodoxă Română din Ucraina", potrivit unui comunicat transmis sâmbătă de Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Conducerea BOR arată că asociația pe care a vrea să o înființeze în Ucraina "îndeplinește toate condițiile solicitate de legislația ucraineană în vigoare" și anunță continuarea demersurilor către autoritățile publice centrale din România și Ucraina pentru soluționarea "acestei solicitări legitime".

Reamintim că la 1 martie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a decis să susțină înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina care să fie subordonată Patriarhiei Române.

Decizia este una cu implicații politice, dat fiind că în acest moment o parte din bisericile românești din Ucraina sunt organizate într-o structură subordonată Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, în timp ce altele sunt mai degrabă apropiate de Biserica Ortodoxă Rusă.

Recenta decizie a Bisericii Ortodoxe Române (BOR) de a susține crearea unei structuri religioase românești în Ucraina este una extrem de importantă, cu numeroase implicații religioase, dar și politice, arată o analiză Sinopsis. Dacă pînă acum, numeroși preoți și ierarhi români din nordul Bucovinei (Ucraina) s-au plîns și cereau ajutor contra prigoanei religioase a naționaliștilor ucraineni, acum aceștia vor avea posibilitatea să treacă la BOR, biserică de care au fost dezlipiți în 1944. Rămîne însă de văzut cînd și cum se va întîmpla acest lucru.

În Ucraina, conform datelor ultimului recensămînt (destul de vechi însă, din anul 2001), trăiesc circa 150 de mii de etnici români, care își asumă explicit această identitate și care locuiesc în regiunile Cernăuți și Transcarpatia din vestul Ucrainei. Totodată, în sudul Basarabiei istorice (regiunea Odesa din Ucraina) trăiește o populație românofonă de circa 120 de mii de persoane care într-o proporție destul de mare se consideră a fi etnici moldoveni, dar pe care Bucureștiul îi consideră etnici români.

Cei mai mulți dintre acești oameni sînt creștini ortodocși, restul ținînd de biserica greco-catolică sau de cultele neo-protestante. Date precise pe acest subiect nu prea există.

Se știe însă că circa 200 de parohii din regiunea Cernăuți sînt românești, adică enoriașii sînt etnici români. Ei aparțin acum de Biserica Ortodoxă Ucraineană (Українська православна церква, UPȚ), care pînă la atacul Rusiei asupra Ucrainei, început în februarie 2022, ținea din punct de vedere canonic de Patriahia Moscovei. În noul context creat de război, în mai 2022 UPȚ decide să iasă de sub tutela oficială a Moscovei și să fie biserica autocefală; cu toate acestea, Kievul vede în continuare UPȚ ca fiind legată politic de regimul din Rusia.

În ce îi privește pe românofonii / etnicii români din sudul Basarabiei, aceștia sînt în marea majoritatea enoriași ai UPȚ, cu excepția unei minorități care religios aparțin de un mai nou înființat Protopopiat de Ismail, care aparține Episcopiei Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei (a cărei jurisdicție include Republica Moldova), structură ce la rîndul său face parte din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

Numeroși etnici români din Ucraina sînt legați tradițional de UPȚ. Conform unui sondaj realizat de către Institutul de Studii Politice și Capital Social, cu sediul la Cernăuți, cam jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina au declarat că frecventează serviciile divine în limba română la Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPȚ). Alți 29% dintre respondenți au precizat că sînt creștini, dar nu frecventează servicii divine.

Să mai spunem, că în Ucraina biserica națională este Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Православна церква України, PȚU), care a devenit autocefală în 2018, îndepărtîndu-se astfel de orbita Moscovei și care este susținută nu doar de actuala clasă politică ucraineană ci și de cea mai mare parte a lumii ortodoxe (cu excepția Patriarhiei Moscovei și a bisericilor fidele acesteia, desigur).

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Biserica Ortodoxă Română anunță că Ucraina "a amânat nejustificat" înființarea unei structuri religioase românești. "Am luat act cu regret, continuăm demersurile"

Postat la: 26.10.2024 |

0

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române "a luat act cu regret de faptul că autoritățile ucrainene au amânat nejustificat, pe termen neprecizat, recunoașterea juridică a Asociației religioase Biserica Ortodoxă Română din Ucraina", potrivit unui comunicat transmis sâmbătă de Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Conducerea BOR arată că asociația pe care a vrea să o înființeze în Ucraina "îndeplinește toate condițiile solicitate de legislația ucraineană în vigoare" și anunță continuarea demersurilor către autoritățile publice centrale din România și Ucraina pentru soluționarea "acestei solicitări legitime".

Reamintim că la 1 martie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a decis să susțină înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina care să fie subordonată Patriarhiei Române.

Decizia este una cu implicații politice, dat fiind că în acest moment o parte din bisericile românești din Ucraina sunt organizate într-o structură subordonată Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, în timp ce altele sunt mai degrabă apropiate de Biserica Ortodoxă Rusă.

Recenta decizie a Bisericii Ortodoxe Române (BOR) de a susține crearea unei structuri religioase românești în Ucraina este una extrem de importantă, cu numeroase implicații religioase, dar și politice, arată o analiză Sinopsis. Dacă pînă acum, numeroși preoți și ierarhi români din nordul Bucovinei (Ucraina) s-au plîns și cereau ajutor contra prigoanei religioase a naționaliștilor ucraineni, acum aceștia vor avea posibilitatea să treacă la BOR, biserică de care au fost dezlipiți în 1944. Rămîne însă de văzut cînd și cum se va întîmpla acest lucru.

În Ucraina, conform datelor ultimului recensămînt (destul de vechi însă, din anul 2001), trăiesc circa 150 de mii de etnici români, care își asumă explicit această identitate și care locuiesc în regiunile Cernăuți și Transcarpatia din vestul Ucrainei. Totodată, în sudul Basarabiei istorice (regiunea Odesa din Ucraina) trăiește o populație românofonă de circa 120 de mii de persoane care într-o proporție destul de mare se consideră a fi etnici moldoveni, dar pe care Bucureștiul îi consideră etnici români.

Cei mai mulți dintre acești oameni sînt creștini ortodocși, restul ținînd de biserica greco-catolică sau de cultele neo-protestante. Date precise pe acest subiect nu prea există.

Se știe însă că circa 200 de parohii din regiunea Cernăuți sînt românești, adică enoriașii sînt etnici români. Ei aparțin acum de Biserica Ortodoxă Ucraineană (Українська православна церква, UPȚ), care pînă la atacul Rusiei asupra Ucrainei, început în februarie 2022, ținea din punct de vedere canonic de Patriahia Moscovei. În noul context creat de război, în mai 2022 UPȚ decide să iasă de sub tutela oficială a Moscovei și să fie biserica autocefală; cu toate acestea, Kievul vede în continuare UPȚ ca fiind legată politic de regimul din Rusia.

În ce îi privește pe românofonii / etnicii români din sudul Basarabiei, aceștia sînt în marea majoritatea enoriași ai UPȚ, cu excepția unei minorități care religios aparțin de un mai nou înființat Protopopiat de Ismail, care aparține Episcopiei Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei (a cărei jurisdicție include Republica Moldova), structură ce la rîndul său face parte din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

Numeroși etnici români din Ucraina sînt legați tradițional de UPȚ. Conform unui sondaj realizat de către Institutul de Studii Politice și Capital Social, cu sediul la Cernăuți, cam jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina au declarat că frecventează serviciile divine în limba română la Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPȚ). Alți 29% dintre respondenți au precizat că sînt creștini, dar nu frecventează servicii divine.

Să mai spunem, că în Ucraina biserica națională este Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Православна церква України, PȚU), care a devenit autocefală în 2018, îndepărtîndu-se astfel de orbita Moscovei și care este susținută nu doar de actuala clasă politică ucraineană ci și de cea mai mare parte a lumii ortodoxe (cu excepția Patriarhiei Moscovei și a bisericilor fidele acesteia, desigur).

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE