• Tweet

Fermierii români se arată tot mai nemulțumiți cu privire la acordul dintre Uniunea Europeană și statele care fac parte din blocul economic Mercosur, format din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay.

Aceștia își exprimă îngrijorarea, considerând că importurile din statele Mercosur ar putea crea concurență neloială, deoarece acolo regulile de producție și de mediu sunt mai puțin stricte. Majoritatea statelor UE, inclusiv România, au susținut semnarea acordului, iar președintele Nicușor Dan a subliniat că acesta va contribui la creșterea exporturilor de servicii românești și la un acces mai bun la materii prime critice.

Fermierul Valentin Popa a criticat dur conducerea politică, acuzând lipsa de consultare a fermierilor în legătură cu acordul.

„Suntem conduși de niște incompetenți și de niște habarniști, în frunte cu președintele, ministrul de Externe și Guvernul, mai ales în ceea ce privește USR și PNL. Premierii de dreapta i-au îngropat mereu pe fermieri. Ăștia nici măcar nu s-au consultat mai întâi cu fermierii înainte să semneze acordul. Ei cred că va învia industria auto după acordul ăsta? Ce industrie auto avem noi, în afară de Dacia, care oricum este patronată de străini? La capitolul industrie suntem praf, iar acum îngropăm și agricultura. O să devenim doar o piață de consum din toate punctele de vedere; după ce moare agricultura, nu vom mai produce nimic. Și așa am ajuns să importăm carne în proporție de 70%, iar acum ne ducem de tot", a transmis fermierul Valentin Popa.

Acesta a făcut și un apel pentru proteste, dând ca exemplu modul în care se organizează fermierii din alte țări.

„Dacă ne unim toți și punem tractor lângă tractor ne vor asculta, pentru că blocăm toată România. Le lăsăm pe autostrăzi, pe la Guvern, la Parlament, așa se face în străinătate! Acolo nu se comentează în fața fermierilor", a mai relatat acesta.

Fermierul Claudiu Davițoiu a atras atenția asupra diferențelor de condiții meteorologice dintre România și țările din America de Sud și asupra modului în care acestea influențează competitivitatea producătorilor agricoli.

„Noi, față de ei, suntem mult mai dezavantajați, pentru că ei se află într-o emisferă cu mai multe ploi. La noi, după cum vedeți, de ani de zile avem numai secetă. La ei plouă încontinuu, în timp ce la noi vremea reprezintă mereu un risc. Noi ne chinuim să producem în condițiile astea, iar ei vin cu produse mai ieftine, ceea ce o să ne afecteze mai ales în anii cu producții mici, când nu vom avea unde să vindem. Cine o să înțeleagă, în anii secetoși, că produsele românești costă mai mult pentru că nu a fost suficientă producție?", a relatat Claudiu Davițoiu.

Referitor la ce ar trebui să facă Guvernul pentru a mai amortiza din impactul pe care îl vor suferii agricultorii români, fermierul face apel la subvenții măcar în anii cu producție mică, pe fondul secetei.

„Având în vedere situația care se va crea, Guvernul va trebui să ne dea subvenții în anii cu producție mică, pentru a ne putea continua activitatea. Altfel, nimeni nu va putea face față. Produsele lor vor fi cu 40% mai ieftine, în condițiile în care noi oricum abia putem plăti facturile la energie și salariile, iar supermarketurile vor păstra aceeași marjă de profit. Ce competiție e asta? E anihilare! Noi nu avem nici irigații, iar acolo unde există este greu să ne permitem costurile, în timp ce la ăia ploaia vine din cer.

Consumatorul va ieși în pierdere; doar cei mai proști vor cumpăra produsele din America de Sud! Ce producem noi este mult mai sănătos, la alte standarde. Oamenii se vor bucura de prețuri mai mici și apoi se vor îmbolnăvi. Produsele lor nu se compară cu produsele noastre.", a mai spus fermierul Claudiu Davițoiu.

Cât de rentabil mai e să fii fermier în România după acordul Mercosur

„E o zbatere a fermierului acum, care observă impozite crescute pe terenuri, foarte multă insecuritate în zona fiscală a României, plus acordul Mercosur, lucruri care te determină să spui gata, până aici, nu mai are sens, mă lupt cu morile de vânt", a explicat Iulia Blagu, președintele Asociației Naționale a Femeilor din Agricultură.

Dar, pe de altă parte, arată aceasta că peste 21% din populația României lucrează în agricultură, prin urmare este foarte greu să înțelegem impactul social în cazul în care fermierii ar decide de mâine să nu mai investească în acest domeniu și, practic, să abandoneze lupta.

„Dacă ar fi să răspund emoțional, nu, nu mai rentează să fi antreprenor în agricultură, sau să deții un business în acest domeniu în acest moment. Doar că este foarte greu să te delimitezi de o afacere care de obicei este o afacere de familie, cu un istoric de zeci de ani și atunci fermierii nu își doresc să renunțe la un business construit atât de mult timp și cu atât de multe sacrificii", mai spune Iulia Blagu.

Pe de altă parte, după cum a arătat consultantul de business Alinda Bănică, un aspect important legat de răspunsul la întrebarea privind rentabilitatea activității de fermier după episodul Mercosur este momentul când s-a intrat în piață, respectiv când s-a făcut achiziția terenului.

Astfel, arată aceasta, într-adevăr, combinația „preț ridicat al terenului + randamente mai scăzute + subvenții sub presiune" creează o tensiune reală asupra profitabilității agriculturii românești. Totodată, specialista mai spune că pentru fermierii care lucrează efectiv pământul (nu doar îl dețin). În plus, Alinda Bădică a arătat de asemenea și cine poate rămâne profitabil în acest domeniu, după cum urmează:

• Fermele mari, consolidate (peste 500-1000 ha), care investesc în tehnologie și au acces la finanțare;

• Cei care activează pe nișe cu valoare adăugată: bio, produse tradiționale, lanțuri scurte, contracte directe cu procesatori;

• proprietarii de teren care arendează, nu lucrează - aceștia „exportă" riscul operațional către arendaș.

Totodată, mai spune aceasta, pentru un fermier mic sau mediu care cumpără sau arendează teren la prețurile actuale și se bazează pe culturi mari (cereale, oleaginoase) cu randamente medii românești, marja de profit este deja foarte strânsă. Astfel, dacă în următorii ani:

• subvențiile directe scad (buget PAC 2028-2034),

• importurile ieftine apasă pe prețuri (Mercosur),

• costurile cu inputurile rămân ridicate

În plus, cu referire la venitul mediu al fermierilor români, Alinda Bădică spune că acesta este modest și foarte volatil, cu diferențe uriașe între fermele mici de subzistență și exploatațiile comerciale mari, iar tendința generală este de polarizare: puține ferme mari cu venituri în creștere, foarte multe mici cu venituri stagnante sau în scădere relativă.

„Fermierii români lucrează pe diverse forme de organizare juridică, de la SRL la PFA la II etc. Am date, ca și exemplu pentru SRL-uri active, cu bilanț la 2024 depus. Prin urmare, la data de astăzi există aproximativ 10.772 SRL-uri active, cu cifre depuse, care au ca cod CAEN, 0111 - Cultivarea cerealelor, 0113 - Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor și 0119 - Cultivarea altor plante din culturi nepermanente. 72% dintre ele se situează în mediul rural, firesc. 83% din ele sunt microîntreprinderi, adică au o cifră de afaceri sub 250.000 EUR. (cifre la anul 2024)", spune Alinda Bănică.

Pe de altă parte, cu privire la acordul Mercosur, Iulia Blagu mai spune că ceea ce deranjează cel mai mult în acest moment este lipsa de comunicare și transparență din zona decizională către fermieri, în condițiile în care, adaugă aceasta, sectorul nu are parte de o comunicare corectă.

„Este foarte trist că memorandumul nesemnat de ministrul Agriculturii nu a fost un element pentru care să merite o atenție sporită, tot așa cum este foarte trist că nu am știut să negociem ca Italia, de exemplu, condiții favorabile, astfel încât să reducem din impact", adaugă președintele Asociației Naționale a Femeilor din Agricultură.

În plus, aceasta acuză și faptul că nu există niciun studiu de impact real care să arate efectele acordului în funcție de tipul agriculturii practicate, din moment ce, explică specialista, zootehnia va fi mai afectată decât legumicultura.

„Numai dacă luăm cerealele produse prin noile tehnici genomice, ele nu pot fi testate și dovedite că sunt create în acest fel. Deci grija noastră de fapt este mai degrabă una care ține de transparență și de mecanismele de control - cine, ce instituții vor controla cantitățile care intră în spațiul Uniunii Europene și cu precădere în România", adaugă Iulia Blagu.

Nu în ultimul rând, aceasta a acuzat și politizarea din jurul acestui subiect, arătând că nu ar trebui să fie relevant care sunt opiniile politice ale fermierilor când vine vorba despre sacrificarea agriculturii în detrimentul industriei auto, care ar urma să fie ajutată, teoretic, de acest acord.

„Din punct de vedere al unui consumator în spațiul Uniunii Europene, pot să înțeleg beneficiile unui acord de acest gen, numai că nu pot să accept că trebuie întotdeauna să sacrificăm ceva ca să câștigăm altceva. Cred că se puteau lua decizii favorabile pentru ambele zone care au intrat în acest acord, pentru țările care fac parte din Mercosur, cât și pentru țările din Uniunea Europeană, fără să punem la jug o industrie întreagă și aici nu este relevantă deloc apartenența politică", încheie Iulia Blagu.