• Tweet

Călin Georgescu, alături de alte 21 de persoane, a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub acuzații grave de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Procurorii dezvăluie inclusiv rețeaua din spatele lui Călin Georgescu, modul în care acesta a controlat TikTok-ul, sumele de bani cerute de la oameni de afaceri, dar și legăturile cu Horațiu Potra, șeful mercenarilor români.

Procurorii au mers pe urmele candidaturii lui Călin Georgescu și au descoperit cum și-a plănuit acesta candidatura și „rețeaua de suport". Materialul probator evidențiază un plan timpuriu, bine structurat în jurul candidaturii inculpatului Georgescu Călin. Au fost realizate demersuri discrete, orientate spre identificarea și consolidarea sprijinului politic, social și financiar necesar pentru susținerea unui proiect electoral de amploare națională.

„În această etapă de planificare, candidatul a întreprins demersuri pentru obținerea sprijinului unor persoane din diverse medii, prin aceste contacte fiind urmărită atât consolidarea unei rețele de influență, cât și identificarea unor potențiali finanțatori dispuși să asigure resursele necesare desfășurării campaniei electorale", se precizează în rechizitoriu. Potrivit materialului, un rol semnificativ în conturarea strategiei electorale și în mobilizarea resurselor necesare l-a avut inculpatul Potra Horațiu.

Inculpatul Potra Horațiu este o persoană extrem de controversată în peisajul socio-politic românesc. Potrivit datelor inițiale obținute în cauză, acesta a fost implicat în diverse controverse, ceea ce îi conferea un profil problematic din perspectiva respectării normelor legale. Relația dintre Potra Horațiu și Georgescu Călin este evidențiată în material nu doar de îndeplinirea acțiunilor trasate de candidatul la alegerile prezidențiale, ci și de sprijinul financiar acordat acestuia, din propriul buget sau prin solicitarea altor persoane.

Astfel, chiar din 27 aprilie 2022, inculpatul Georgescu Călin i-a solicitat inciulpatului Potra Horațiu să-l abordeze pe Frank Timiș, om de afaceri care activează în domeniul exploatărilor miniere pe teritoriul Africii, în vederea susținerii financiare a campaniei sale electorale cu 20-35 milioane de dolari. Acestuia i s-a promis că, în cazul în care planul va fi unul de succes, va fi recompensat de către inculpatul Georgescu Călin, care, după câștigarea alegerilor, "va deschide toate minele din România, și în special cele de Aur".

Printre persoanele aflate în cercul relațional al inculpaților Potra Horațiu și Georgescu Călin se regăsesc și Burcea Marin, Mihai Dorina, Sechila Eugen-Ionuț. Cu privire la Burcea Marin, fost luptător în Legiunea Străină Franceză, a rezultat faptul că acesta este aghiotant al lui Georgescu Călin, conducător auto al acestuia și coordonator al dispozitivului de protecție format din foști luptători ai Legiunii Străine Franceze. De asemenea, avea și rolul de a mijloci transmiterea de mesaje între Georgescu Călin și alte persoane.

Investigațiile au relevat că Burcea Marin se află în relații apropiate cu Mihai Dorina, încadrată ca militar începând cu anul 1983 în cadrul trupelor de desant, activând în diverse teatre de operațiuni sub comanda generalului maior Grigore Baștan. „Pe contul de Facebook al sus-numitei aceasta apare în mai multe poze alături de militari ceceni, fiind de asemenea postate mesaje elogioase la adresa lui Putin Vladimir, președintele Federației Ruse".

În cadrul rețelei de suport, s-au evidențiat și legăturile strânse dintre Sechila Eugen-Ionuț cu Georgescu Călin și Potra Horațiu, legături care au presupus ca, încă din 3 martie 2022, Sechila Eugen Ionuț să-i propună lui Potra Horațiu să-l pună în contact cu Georgescu Călin, propunerea fiind acceptată. Sechila Eugen-Ionuț, începând din 2019, manifesta preocupări pentru crearea unui nucleu de cetățeni români, foști combatanți în Legiunea Străină, prin intermediul căruia să își pună în practică motivațiile ideologice, radical-naționaliste, prin mijloace și metode specifice operațiunilor militare.

„De asemenea, aspectele relevate în urma efectuării perchezițiilor informatice probează activitățile desfășurate de Nedelcu Andrei Ștefan, Lup Andrei Florin și Panța Dan Cristian sub coordonarea inculpatului Potra Horațiu care au vizat asigurarea suportului financiar și material inculpatului Georgescu Călin, atât în perioada de precampanie, cât și pe durata derulării campaniei electorale".

Persoanele din rețea urmăreau destabilizarea ordinii constituționale. Conform probelor obținute în prezenta cauză, persoanele indicate din cadrul rețelei de sprijin a inculpatului Georgescu Călin au analizat din timp posibilitatea recurgerii la acțiuni violente, într-un context de radicalizare ideologică, având ca scop destabilizarea ordinii constituționale prin influențarea de o manieră nepermisă a climatului electoral.

„Analiza conduitei electorale a candidatului Georgescu Călin a relevat un aspect esențial pentru înțelegerea modului în care a fost concepută și desfășurată campania acestuia: alegerea deliberată de a se înconjura de persoane cu un profil profund controversat, care nu doar că au fost tolerate în proximitatea sa, ci au fost învestite cu roluri active în promovarea candidaturii. Aceste persoane au oferit sprijin direct și constant pe toate planurile, de la mobilizarea electoratului și propagarea mesajului său electoral, până la gestionarea unor componente logistice ori de comunicare, devenind astfel actori relevanți în arhitectura campaniei".

Prezența candidatului independent Georgescu Călin pe rețelele sociale a crescut semnificativ începând cu anul 2020, însă a fost o adevărată explozie a expunerii publice în mediul online cu două săptămâni înainte de primul tur al scrutinului electoral pentru alegerea Președintelui României.

„Activitatea de promovare masivă a presupus o campanie concertată pe platforma de conținut online TIK TOK, prin intermediul mai multor conturi coordonate ce au publicat activ conținut electoral, atât cu ajutorul algoritmilor de recomandare, cât și prin promovare plătită (conform Notei anexă la DSN1/1742/04.12.2024 a Serviciului Român de Informații, declasificată)". De asemeena, din noiembrie 2024, peste 100 de influenceri, care numărau în total peste 8 milioane de urmăritori activi, au fost supuși unei acțiuni de manipulare în privința identității candidatului promovat.

„Analiza metrică a relevat o creștere abruptă în intervalul 13-26 noiembrie 2024, ajungând pe locul 9 la nivel mondial, în topul trendurilor de promovare a conținutului video asociat mai multor hashtag-uri utilizate în campania electorală a lui Georgescu Călin (Notă de informare a DIPI din cadrul MAI, declasificată cu nr.2081968/04.12.2024), acesta plasându-se pe primul loc în opțiunile alegătorilor în primul scrutin pentru alegerea Președintelui României".

Procurorii afirmă, în rechizitoriul în baza căruia fostul candifdat la preşedinţie Călin Georgescu a fost trimis în judecată, că, în contextul anului electoral 2024, a fost instrumentalizat ecosistemul de propagandă şi dezinformare al Federaţiei Ruse, iar începând cu luna martie, au fost înregistrate noi publicaţii proruse pe spaţiul autohton (ex. ro.news-pravda.com, pravda-ro.com, nymagazin.ro). În perioada 25 noiembrie - 06 decembrie 2024, Pravda România şi-a intensificat activitatea, publicând 230 de articole, care au vizat subiecte precum rezultatul alegerilor şi retorici naţionalist-extremiste, indicându-l ca principal exponent pe candidatul Călin Georgescu. De asemenea, pe portalul Pravda din Republica Moldova, la 1 decembrie 2024, a fost inserat un pliant propagandistic reprezentând imaginea „României Mari" în care se regăsesc teritoriile Republicii Moldova şi ale regiunii Cernăuţi. În cadrul pliantului a fost regăsit un cod QR care direcţiona utilizatorii către site-ul www.calingeorgescupresedinte.ro, unde erau promovate elemente privind programul electoral al candidatului, precum şi îndemnuri de susţinere a acestuia.

"Pe palierul interferenţelor informaţionale străine a fost relevat interesul actorilor ostili privind succesiunea evenimentelor în cadrul scrutinelor electorale din 2024. În acest context, a fost instrumentalizat ecosistemul de propagandă şi dezinformare al Federaţiei Ruse prin intermediul căruia au fost abordate temele curente într-o manieră maliţioasă. Infrastructura a fost operaţionalizată anterior desfăşurării scrutinelor electorale în vederea consolidării credibilităţii şi generării de trafic autohton. Începând cu luna martie a anului 2024, au fost înregistrate noi publicaţii proruse pe spaţiul autohton (ex. ro.news-pravda.com, pravda-ro.com, nymagazin.ro) care au preluat conţinut de pe canalele de comunicare ale ecosistemului de dezinformare rus", afirmă procurorii în rechizitoriul prin care Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi alte 20 de persoane au fost trimişi în judecată.

Potrivit sursei citarte, "ecosistemul Pravda face parte dintr-un grup coordonat, Portal Kombat, creat pentru a răspândi propagandă prorusă în Europa şi alte regiuni, la nivelul anului 2023 fiind lansate 30 de site-uri similare în diferite state, iar în anul 2024, 19 astfel de site-uri la nivelul Uniunii Europene".

Articolele diseminate de Pravda România au fost aliniate obiectivelor strategice ale Federaţiei Ruse, precum: justificarea agresiunii împotriva Ucrainei, slăbirea coeziunii în cadrul Uniunii Europene, portretizarea imaginii Federaţiei Ruse drept potenţial partener.

"Concret, în perioada 25 noiembrie - 06 decembrie 2024, Pravda România şi-a intensificat activitatea, publicând 230 de articole, care au vizat subiecte precum rezultatul alegerilor şi retorici naţionalist-extremiste, indicându-l ca principal exponent pe candidatul Călin Georgescu. În plan conex, pe portalul Pravda din Republica Moldova, la 01 decembrie 2024, a fost inserat un pliant propagandistic reprezentând imaginea „României Mari" în care se regăsesc teritoriile Republicii Moldova şi ale regiunii Cernăuţi. În cadrul pliantului a fost regăsit un cod QR care direcţiona utilizatorii către site-ul www.calingeorgescupresedinte.ro, unde erau promovate elemente privind programul electoral al candidatului, precum şi îndemnuri de susţinere a acestuia. Retorica a fost preluată atât pe canalele de comunicare din spaţiul rus, respectiv la nivelul unor canale de Telegram şi publicaţii locale, cât şi pe canale de Telegram active în Serbia şi Republica Moldova, fiind vizate comunităţile proruse lipovene şi rutene din România, cu scopul de întări percepţia eronată de stat expansionist asupra României", arată anchetatorii.

În plan secundar, Pravda a mai exploatat teme precum denaturarea unui comunicat de presă al Departamentului de Stat al S.U.A. privind interferenţa Federaţiei Ruse în alegerile din România şi declaraţii prin care Georgescu Călin şi-a reafirmat poziţia anti-Ucraina în contextul războiului, efectul anticipat fiind inducerea unor stări de confuzie şi teamă la nivelul populaţiei.

Sentimentele panicarde privind politica de apărare a NATO în contextul conflictului din Ucraina au mai fost amplificate prin intermediul unui articol care promova un material video în cadrul căruia a fost evidenţiată o coloană de vehicule militare cu însemnele României, se mai arată în rechizitoriu.