Cel mai cunoscut prezicator in ale tehnologiei profeteste momentul în care "medicina va putea ocoli moartea". El a mai anuntat in trecut aparitia iPhone

Postat la: 15.06.2025 |

Ray Kurzweil, fost director de inginerie la Google și unul dintre cei mai cunoscuți futurologi ai Silicon Valley - intre altele el a prezis cu precizie aparitia iPhone -, susține că omenirea este la doar câțiva ani distanță de cel mai ambițios prag din istoria medicinei: depășirea îmbătrânirii.

Mai exact, până în 2029, Kurzweil estimează că vom atinge ceea ce el numește "viteza de evadare a longevității" (longevity escape velocity) - momentul în care progresul medical devine suficient de rapid pentru a amâna, teoretic la nesfârșit, efectele îmbătrânirii. Termenul a fost preluat cu entuziasm de un segment al industriei biotehnologice, dar și contestat dur de o parte semnificativă a lumii științifice.

Conceptul nu presupune nemurirea, ci o accelerare a progresului medical astfel încât tratamentele inovatoare să poată prelungi viața mai repede decât înaintează vârsta biologică. Cu alte cuvinte, să poți „cumpăra" timp cu fiecare deceniu care trece, grație medicinei regenerative, inteligenței artificiale sau ingineriei genetice.

Kurzweil afirmă că ultimele progrese în editarea genelor (precum CRISPR), tehnologia ARNm, biologia sintetică și utilizarea inteligenței artificiale în descoperirea de medicamente arată că pragul este aproape. Drept exemplu, el invocă dezvoltarea rapidă a vaccinurilor anti-COVID: „Am secvențiat miliarde de variante în două zile. A fost nevoie de 10 luni pentru aprobare, dar designul a durat doar câteva zile", a declarat el.

Comunitatea științifică este, însă, mult mai rezervată. Gerontologi și biochimiști avertizează că extinderea duratei de viață observată la animale nu s-a tradus, în majoritatea cazurilor, în efecte similare la oameni. Charles Brenner, biochimist la City of Hope, este unul dintre vocile critice: „Îmbătrânirea nu poate fi oprită. Este o caracteristică fundamentală a vieții. Nu există 'o geneză a tinereții' în ADN-ul nostru." La rândul său, biologul laureat al Premiului Nobel, Venki Ramakrishnan, a subliniat în lucrările sale că îmbătrânirea este un proces complex, determinat de interacțiunea a zeci de mecanisme celulare - nu o problemă cu o singură soluție, așa cum sunt adesea provocările tehnologice.

Kurzweil admite că aceste posibile progrese nu vor fi accesibile imediat tuturor. „Asta nu înseamnă că vei trăi veșnic. Poți avea 30 de ani și să mori mâine. Întâmplarea și hazardul nu dispar. Cancerul, de exemplu, nu este o singură boală, ci sute de mutații pentru care nu avem o soluție universală", a spus el. Mai mult, chiar dacă soluții revoluționare vor apărea, ele riscă să rămână rezervate unei elite medicale și economice. În prezent, boli tratabile precum tuberculoza încă ucid milioane de oameni anual în țările cu acces deficitar la tratament.

Cu toate acestea, progresul tehnologic este real. AlphaFold, sistemul AI dezvoltat de DeepMind, a reușit să anticipeze structura a milioane de proteine, facilitând cercetarea medicală la niveluri fără precedent. Tehnici precum reprogramarea celulară au demonstrat efecte de „întinerire" la șoareci, iar în laboratoare se dezvoltă deja organe artificiale funcționale.

Pentru Kurzweil, toate acestea sunt semnale că „ceasul biologic" al omenirii ar putea fi încetinit sau chiar inversat în deceniul următor. Deși unele dintre previziunile lui Kurzweil s-au adeverit - inclusiv apariția telefoanelor inteligente sau înfrângerea campionilor de șah de către computere -, între un trend tehnologic și schimbarea condiției biologice a omului e o diferență de ordin fundamental. Chiar și dacă „viteza de evadare a longevității" va deveni posibilă, nu e clar cine va beneficia de ea și cu ce costuri etice și sociale.