• Tweet

Porecla lui este Caracatiţă, prezintă o emisiune TV intitulată „Lovind cu măciuca" (Con el Mazo Dando) şi mulţi venezueleni îl consideră adevărata putere a ţării. Şeful securităţii, Diosdado Cabello, este supranumit Caracatiţă din motive întemeiate, soarta regimului fiind, se spune, în mâinile sale.

Diosdado Cabello conduce aparatul de securitate al regimului şi este probabil cea mai temută, dispreţuită şi, în unele cercuri, venerată figură guvernamentală, cu o influenţă care rivalizează cu cea a preşedintelui interimar, Delcy Rodríguez.

În calitate de ministru de Interne, Cabello controlează poliţia şi închisorile, iar după trei decenii în centrul chavismului, influenţa sa - sau "tentaculele" sale - se extind şi asupra partidului socialist de la putere şi asupra întreprinderilor de stat.

În contextul în care Donald Trump cere supunerea Venezuelei, soarta regimului de la Caracas depinde în parte de faptul dacă Cabello, în vârstă de 62 de ani, îşi păstrează autoritatea - şi dacă o foloseşte pentru a se supune Washingtonului sau pentru a încerca să riposteze.

De la raidul american în care preşedintele Venezuelei, Nicolás Maduro, a fost răpit, pe 3 ianuarie, Cabello a patrulat Caracasul cu oameni înarmaţi şi în emisiunea sa de televiziune a mânuit o măciucă în stilul lui Fred Flintstone. Se pare că SUA l-au avertizat pe Cabello că va fi următorul cap care va cădea, dacă nu le va face pe plac.

Andrés Izarra, un fost ministru al guvernului care trăieşte acum în exil, crede că răpirea lui Maduro l-a subminat pe Cabello şi că acesta se va supune SUA. „Diosdado este un zombie ambulant", a spus Izarra. „A rămas cu pantalonii în vine", a comentat Izarra.

Eşecul aparatului de securitate al Venezuelei de a-l proteja pe Maduro nu-i lasă lui Cabello altă opţiune decât să urmeze exemplul lui Rodríguez şi al fratelui ei, Jorge, şeful Adunării Naţionale, care au cooperat cu administraţia Trump, spune Izarra. „A fost pur şi simplu depăşit. Adică, el este ministrul securităţii. Şi i l-au răpit pe şeful statului chiar de sub nas. Adică, ce naiba? Nu are nicio autoritate. Nu are nicio putere", a comentat Izarra.

O punere sub acuzare din partea SUA şi o recompensă de 25 de milioane de dolari pentru informaţii care duc la arestarea lui Cabello îl restricţionează şi mai mult, arată Izarra, care îl cunoaşte de mulţi ani. „Are un pistol la tâmplă. Fie face ce fac fraţii Rodríguez, fie va fi eliminat. Este foarte clar că CIA este peste tot în Venezuela în acest moment (şi) nu le va lua mult să-l elimine, dacă va fi nevoie", explică fostul oficial venezuelean.

Pentru cei care îl detestă pe ministrul de Interne, aceasta este o perspectivă fericită.

„Întotdeauna am crezut că Maduro era un manechin incapabil să ia decizii şi că Diosdado era cel care lua de fapt deciziile", spune un locuitor din Caracas. „Mulţi oameni de aici spun: "Sper să-l prindă pe afurisitul ăsta de Diosdado - tipul ăsta e adevăratul lider"", dezvăluie localnicul.

Este o ironie crudă faptul că, după ani de rivalitate cu Maduro pentru supremaţie, căderea preşedintelui îl lasă pe Cabello mai slab, nu mai puternic.

Venezuelenii apreciază de mult timp şi o altă ironie, mai trivială: Diosdado Cabello înseamnă literalmente „păr dat de Dumnezeu", dar ministrul este aproape chel, iar părul care i-a mai rămas este tuns foarte scurt.

Născut într-o familie modestă din statul Monagas, din estul ţării, Cabello s-a înrolat în armată când Venezuela era o ţară democratică, relativ bogată, cu legături strânse cu SUA. Cu toate acestea, inegalitatea şi criza economică au deschis calea, în 1992, pentru o tentativă de lovitură de stat a mentorului său din armată şi conspirator, Hugo Chávez.

Lovitura de stat a eşuat, dar Chávez a îmbrăţişat apoi politica electorală şi a ajuns la putere în 1998, promiţând să redistribuie bogăţia printr-o „revoluţie bolivariană" susţinând ulterior socialismul.

Chávez l-a numit pe camaradul său într-o serie de funcţii - lider de partid, regulator de stat în domeniul telecomunicaţiilor, ministru al infrastructurii, şef de cabinet, vicepreşedinte, guvernator al statului Miranda - prin care Cabello şi-a construit o reţea de influenţă şi a căpătat porecla de „Caracatiţă".

Înainte de moartea sa, în 2013, Chávez l-a numit pe Maduro drept moştenitorul său. Cabello nu a obţinut preşedinţia, dar şi-a menţinut baza de putere şi profilul. Emisiunea sa de televiziune a adunat loialiştii partidului, a atacat duşmanii - senatorul american de atunci, acum secretar de stat al SUA, Marco Rubio, a fost numit Narco Rubio - şi a prezentat spectacole ale fiicei lui Cabello, cântăreaţa pop Daniella.

În 2024, Maduro, confruntat cu tulburări după fraudarea alegerilor, l-a numit pe Cabello ministru de interne pentru a înăbuşi disidenţa. Şeful securităţii a promis să-i prindă şi să-i pedepsească pe oponenţi. „Se ascund ca şobolanii, dar o să-i prindem", i-a promis el.

Canada, UE şi alte guverne s-au alăturat SUA în impunerea de sancţiuni împotriva lui Cabello pentru presupuse crime, inclusiv spălare de bani şi încălcări ale drepturilor omului. Washingtonul susţine că acesta trafichează droguri prin intermediul unei reţele militare numite Cartelul Soarelui.

De la înlăturarea lui Maduro, Cabello a îndemnat la sfidare şi a pozat alături de poliţişti care scandau „mereu loiali, niciodată trădători". Cu toate acestea, el este considerat un pragmatic şi ştie că libertatea lui depinde de supravieţuirea regimului. „Este un om de familie - îşi iubeşte familia, iar familia îl iubeşte foarte mult. Este, de asemenea, un politician abil", spune Izarra.

Sarcina lui Cabello este acum să proiecteze suficientă forţă pentru a intimida oponenţii regimului fără a declanşa un nou atac al SUA care l-ar putea pune în vizor - un echilibru delicat.

Pentru mulţi venezueleni, puţine lucruri s-au schimbat. „Tipul pe care l-au luat (Maduro - n.r.) este o marionetă", spune un angajat venezuelan de 34 de ani al unui supermarket din statul Anzoátegui. „Adevăratul şef este încă la putere", punctează el cu subînţeles.