Consiliul Fiscal anunta ca România are absorbție zero de fonduri europene deși a trecut jumătate din perioada în care pot fi atrase

• Tweet

Absorbția de fonduri europene la jumătatea perioadei bugetare 2021-2027 e zero, arată Consiliul Fiscal în opinia despre rectificarea bugetară. Potrivit datelor instituției, România nu a atras aproape nici un euro din fondurile de coeziune și structurale în valoare de peste 30 de miliarde de euro care i-au fost alocale.

O situație dificilă se înregistrează și în cazul PNRR, unde România a atras doar 2,1 mld euro componenta granturi și 1,9 mld. euro împrumuturi din totalul de aproape 27 miliarde euro alocate.

Informațiile relevante din opinia Consiliului Fiscal:

Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene.

în cazul CFM 2021-2027, la jumătatea acestui exercițiu (august 2024), rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune (alocări de 31 mld. euro, din care guvernul estima 2,5 mld. euro rambursări din FSC în anul 2024) era practic zero.

Implementarea PNRR (alocări de 28,4 mld. euro pentru perioada 2022-2026, din care 13,5 mld. euro granturi și 14,9 mld. euro împrumuturi) se confruntă cu întârzieri semnificative și provocări majore. Până în prezent, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al UE, România a primit prefinanțări de 4 mld euro (2,1 mld euro componenta granturi și 1,9 mld. euro componenta împrumuturi), reușind să obțină aprobarea din partea Comisiei Europene doar pentru două cereri de plată care însumează 5,3 mld. euro (3,6 mld. euro componenta granturi și 1,7 mld. euro componenta împrumuturi) reprezentând o rata de absorbție sub 20% la jumătatea perioadei.

Cea de-a 3-a cerere de plată, în valoare de circa 2 mld. euro (exclusiv prefinanțarea) aferentă îndeplinirii a 76 jaloane și ținte cu termenele de realizare în trimestrele III și IV din anul 2022 a fost depusă abia în decembrie 2023, cu întârziere de 9 luni față de calendarul inițial. Această cerere se găsește încă în curs de evaluare de către Comisia Europeană, un număr de 4 jaloane aflându-se în proces de clarificare, în special cele privind regimul microîntreprinderilor și reforma companiilor de stat, nefiind exclusă din partea CE aprobarea doar a unei plăți parțiale și activarea procedurii de suspendare de plăți pentru jaloanele neîndeplinite.

România riscă să capete o dependență de fondurile europene ce se poate dovedi periculoasă. Aceasta și pentru că PNRR are o viață limitată (până în august 2026), iar fondurile structurale și de coeziune vor intra într-o altă logică de alocare. În plus, PIB pe locuitor al României va ajunge la un nivel care nu o va mai îndreptăți să primească fonduri nete de amploarea ultimului deceniu (ca procent din PIB).