COVID-19 - Măsura care ar fi putut salva zeci de mii de oameni în Anglia: "De neiertat"

Postat la: 21.11.2025 |

Aproximativ 23.000 de decese ar fi putut fi evitate în Anglia dacă primul lockdown impus la începutul pandemiei de COVID-19 ar fi fost decretat mai devreme, potrivit concluziilor unei anchete publice, dezvăluite joi şi care evidenţiază "haosul" ce domnea în Guvernul condus de Boris Johnson, informează AFP.

Regatul Unit a înregistrat unul dintre cele mai grele bilanţuri din Europa asociate cu pandemia de COVID-19, cu 226.000 de decese. În pofida răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 în întreaga lume, autorităţile britanice şi în special Guvernul condus pe atunci de prim-ministrul conservator Boris Johnson, nu au luat în serios această ameninţare decât atunci când era "prea târziu", conform acestor concluzii.

"Această lipsă a sentimentului de urgenţă şi creşterea enormă a infectărilor au făcut ca o carantină obligatorie să devină inevitabilă. Ea ar fi trebuit să fie instaurată cu o săptămână mai devreme. Modelări computerizate arată că, doar în Anglia, ar fi existat cu aproximativ 23.000 mai puţine decese în timpul primului val" al pandemiei, care a durat până în iulie 2020, subliniază raportul.

Aceste concluzii provin din al doilea raport dezvăluit în cadrul anchetei publice menite să evalueze modul în care autorităţile britanice au gestionat pandemia. "Concluziile anchetei sunt clare (...) şi este bulversant să ne gândim la vieţile care ar fi putut fi salvate sub conducerea unui alt prim-ministru", au reacţionat reprezentanţii unei asociaţii a rudelor victimelor pandemiei de COVID-19 într-un mesaj video.

Un prim lockdown obligatoriu a fost decretat pe 23 martie, la aproximativ trei luni după declanşarea epidemiei, care a început să se manifeste în China înainte să se răspândească în lumea întreagă. Actualul prim-ministru britanic, laburistul Keir Starmer, a promis "să examineze cu atenţie" acest raport şi a afirmat că "îmbunătăţiri" au fost aduse protocoalelor guvernamentale în cazuri de criză majoră.

Raportul evidenţiază mai ales responsabilitatea guvernului de atunci, care a fost "prea optimist" la începutul anului 2020. Raportul adăugă că atitudinea lui Boris Johnson însuşi, prim-ministrul britanic din 2019 până în 2022, "a subminat mesajul serios pe care trebuia să-l transmită populaţiei". "Criza, care se agrava în mod clar, necesita un leadership la cel mai înalt nivel" al statului, a subliniat Heather Hallet, care a condus această anchetă.

Ar fi trebuit să fie clar încă de la sfârşitul lunii ianuarie 2020 că "virusul reprezenta o ameninţare gravă şi imediată". Februarie 2020 a fost apoi "o lună pierdută", cu numeroase răsturnări de situaţie, iar lipsa de reacţie a Guvernului "este de neiertat", potrivit acestei anchete. Ea consideră, de asemenea, că o cultură "toxică şi haotică" la Downing Street Nr. 10, la începutul pandemiei, a dăunat posibilităţii de "adoptare a unei decizii inteligente".

Lipsa de mijloace alocate pentru depistare, de exemplu, le-a împiedicat pe autorităţile britanice "să înţeleagă cu adevărat răspândirea virusului", ceea ce a avut "consecinţe dezastruoase". Pe de altă parte, petrecerile organizate la reşedinţa prim-ministrului ţării - un scandal supranumit "partygate" şi care a contribuit, mai târziu, la căderea Guvernului lui Boris Johnson - au "slăbit încrederea publicului în deciziile oficiale" şi au accentuat riscul de nerespectare a regulilor privind carantina populaţiei.

În decembrie 2023, fostul şef al guvernului britanic a recunoscut în faţa comisiei de anchetă publică că ar fi trebuit să îşi dea seama despre gravitatea crizei "mult mai devreme" şi a prezentat scuze familiilor victimelor. "Greşeala este umană. Dar să refuzi să asculţi angajaţii din prima linie (în faţa virusului), persoanele vulnerabile, părerile liderilor naţiunilor britanice sau ale experţilor ştiinţifici reprezintă ceva de neiertat", au acuzat joi rudele victimelor pandemiei de coronavirus.