• Tweet

De ani buni, liceenii și părinții lor repetă același refren: în ultimul an de liceu, programa școlară obligă copiii să jongleze cu multe materii, când preocupările lor principale sunt Bac-ul și admiterea la facultate. Un program pilot implementat în câteva școli din țară a venit cu o soluție: comprimarea materiilor non-Bac până în martie, iar de atunci și până la finalul anului școlar elevii merg la școală doar trei zile pe săptămână, exclusiv pentru materiile de examen.

Restul disciplinelor se fac în sistem asincron (în principal, proiecte și teme pentru acasă). La Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” se învață așa de patru ani, iar la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” de trei. În plus, la „Șincai”, pilotarea s-a implementat, cu un program nou, și la clasele IX-XI: elevii nu mai au câte 16 materii simultan, ci 8-9, în module de 6 săptămâni, cu accent pe înțelegere și aplicare. Schimbarea nu a fost deloc ușoară pentru profesori, însă efectele la clasă au fost vizibile: elevi mai concentrați, materie aprofundată în clasă și o nevoie redusă de teme consistente.

Programul pilot a fost implementat prima dată în „Lazăr” în anul școlar 2021-2022, ca răspuns la o realitate observată în ultimul an de liceu. Profesoara Ionela Neagoe, directoarea colegiului, a observat că mulți copii aduceau scutiri medicale și rămâneau acasă pentru a se pregăti exclusiv pentru materiile de Bacalaureat. Ea consideră că este o ipocrizie să pretinzi că elevii de clasa a XII-a ar trebui să fie interesați de toate cele 17 discipline, așa că a propus oficializarea acestei „realități tăcute”.

Succesul a atras rapid atenția altor licee din țară, spune directoarea, iar Ministerul Educației a început să primească tot mai multe cereri de derogare. În scurt timp, modelul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” a fost preluat ca exemplu de bună practică, devenind argument pentru prelungirea pilotărilor la patru ani și pentru includerea acestora în programele finanțate prin PNRR. Până în luna martie, toate cele 17 discipline sunt parcurse integral și fizic la școală. În această perioadă, profesorii se asigură că elevii primesc note suficiente pentru încheierea mediilor, note care sunt acordate exclusiv pe baza lucrărilor scrise, nu prin ascultare orală.

Din martie, elevii de clasa a XII-a nu mai merg la școală decât în zilele de luni, marți și miercuri, având joi și vineri libere, acasă. În cele trei zile când sunt în școală, învață exclusiv pentru materiile de examen (plus sport și dirigenție). Spre exemplu, materiile de Bacalaureat pentru profilul real sunt matematica, româna, fizica, chimia, biologia sau informatica. Disciplinele care nu sunt de Bacalaureat (cum ar fi filozofia, limbile străine, geografia, istoria, religia) trec în regim asincron, sub formă de proiecte transdisciplinare, la care se lucrează acasă. Elevii își pot alege temele din septembrie sau octombrie și pot comunica online sau solicita întâlniri cu profesorii dacă au întrebări.

Începând cu anul școlar 2023-2024, și limbile străine au trecut în regim asincron (fiind incluse în proiectele transdisciplinare), deoarece examenul de competențe lingvistice se susține acum în ianuarie. După patru ani de pilotare a acestui sistem, „Lazăr” e primul în top 20 licee din țară după media de la Bac 2025 – 9,55 potrivit platformei Bacplus.ro. Are promovabilitate 100% în 2025 și 3 elevi au obținut media 10. Deși nu se știe în ce măsură succesul e influențat (și) de acest program, există o serie de avantaje vizibile. Așa ar rezuma directoarea Ionela Neagoe programul-pilot.

Un alt indicator al succesului este faptul că foarte mulți elevi nu au făcut meditații și au obținut note bune doar cu pregătirea de la școală. În plus, zilele în care nu sunt obligați să meargă la școală îi ajută pe cei care susțin examen de admitere după Bac să aprofundeze materia pentru universitate. Oricum, spune directoarea, în ultimele luni de școală, mintea elevilor stă doar la materiile de examen. Pentru unii dintre profesori, schimbarea a venit ca un cutremur. De trei ori pe parcursul anului școlar își vedeau orarul răsucit din temelii. Iar fiecare nouă variantă le cerea să‑și regândească lecțiile și să‑și ajusteze rutina. 

Transdisciplinaritatea a devenit nu doar o lozincă, ci o obligație zilnică. Cu reguli clare de evaluare și cu standarde precise pentru proiectele comune. „Învățarea aceasta de la colegul de peste coridor a fost adesea anevoioasă, cu ezitări și reconfigurări. Dar tocmai efortul de a construi împreună a găsit, în cele din urmă, drumul spre clase”, mai spune directoarea.

În august 2022, Colegiul Național „Gheorghe Şincai” a început un proiect dublu: orar modular la clasa a XII‑a, după modelul celor de la Lazăr, și curriculum modular la clasele IX‑XI. „Gheorghe Șincai” devine, astfel, a doua școală‑pilot din Capitală cu program modular la clasa a XII-a și prima școală din țară care implementează un program pilot total nou, complex, pentru elevii din clasele IX-XI.

Ideea principală a programului este ca elevii să aibă mai puține discipline de studiu săptămânal pentru a se putea concentra mai bine. În loc să studieze 16-17 discipline, elevii se concentrează pe 8-9 discipline într-o săptămână. Această abordare permite o concentrare mai profundă și un randament mai bun. Modelul de predare s‑a schimbat și el: teoria se predă în primele ore ale săptămânii, lăsând loc, în următoarele, pentru aprofundare, exerciții și verificare.

La Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, pilotarea a fost aprobată democratic. 89,76% dintre părinți și 57,2% dintre elevi au votat în favoarea modelul Lazăr (pentru clasa a XII-a). Pentru implementarea curriculum modular IX-XI, s-a obținut votul a 69,5% dintre părinți, iar elevii care au fost „pentru” au reprezentat 62,16%. Cifrele au fost publicate în raportul realizat de Universitatea București după primul an de implementare a școlii-pilot la „Gheorghe Șincai”.

Potrivit acestui document, 97,2% dintre elevii de clasa a XII-a consideră că reducerea prezenței la școală la trei zile le‑a oferit timp suplimentar de studiu pentru Bac și admitere. Pentru clasele IX‑XI, raportul notează că: 51% dintre mediile generale ale elevilor din clasele IX-XI au crescut, 47% au scăzut (diferențele sunt de câteva sutimi) și 2% au rămas neschimbate. Elevii și părinții intervievați pentru realizarea raportului consideră că nivelul de cunoștințe a crescut datorită sistemului pilotat, în timp ce unii profesori consideră contrariul. Comisia de analiză a constatat că variațiile mediilor nu sunt semnificative și că diferențele de percepție țin mai mult de receptivitatea personală la schimbare și de acceptarea noului sistemului.

Programul pilot gândit pentru liceenii mai mici de la „Gheorghe Șincai” a pornit sprinten pe hârtie, dar a găsit carosabilul plin de gropi. Raportul citat mai sus menționează lipsa de sprijin din partea Ministerului Educației, a Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB) și a Primăriei sectorului 4. Profesorii nu au beneficiat de formare pentru trecerea la sistemul modular, iar fluctuația personalului didactic și repartizarea unor profesori care nu cunoșteau particularitățile pilotării au îngreunat implementarea.

În lipsa formării promise, fiecare profesor a fost nevoit să își inventeze propriile metode pentru predarea intensivă. Rezistența a venit chiar din cancelarie. Schimbarea orarului la fiecare șase săptămâni i‑a zdruncinat pe cei obișnuiți cu rutina. În paralel, fluctuația de personal, cu profesori plimbați între școli și nepregătiți pentru a preda într-o școală-pilot a făcut adaptarea și mai grea.

Între 2021 și 2024, în cadrul programului școli‑pilot al Ministerului Educației, au fost aprobate trei serii de școli‑pilot. Evaluarea finală a acestor programe poate duce la transferul metodelor pilotate la nivelul altor unităţi de învăţământ sau poate genera propunerea unor noi politici educaționale. În anul școlar 2025-2026, Ministerul Educației a aprobat a fost lista unităților de învățământ preuniversitar care vor avea statutul de unitate de învățământ-pilot.

La inițiativa școlilor, cu aprobarea Ministerului Educației, pot fi pilotate moduri noi de organizare a programului școlar, modele curriculare și de carieră didactică, practici inovative etc. Iată câteva exemple:

elemente inovative la nivel de curriculum (noi modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naționale, modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină în oferta de curriculum la decizia scolii, o nouă disciplină de studiu);

• variante de organizare a programului școlar de predare-învățare;
• modalități de dezvoltare profesională a cadrelor didactice sau de evoluție în carieră;
• strategii didactice, resurse educaționale, inclusiv din domeniul învățării de tip blended learning/online;
• intervenții inovative în domeniul managementului școlar și al dezvoltării culturii organizaționale;
• modalități de evaluare a rezultatelor școlare; intervenții inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general;
• abordări inovative și tendințe de dezvoltare a științelor educației.

Raportul Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE) pentru anul școlar 2024‑2025 arată că, în topul opțiunilor elevilor bucureșteni, primele trei locuri sunt ocupate de Colegiile Naționale „Gheorghe Lazăr”, „Gheorghe Șincai” și „I. L. Caragiale” – un semn că inovația pedagogică și curajul de a schimba structura școlii tradiționale nu îi sperie pe elevi.