Mega-cutremurul de 8,8 grade din Rusia ridică multe întrebări: tsunamiul de care toți se speriau e un mister. Nici experții nu au un răspuns

Postat la: 31.07.2025 |

Un cutremur extrem de puternic, cu magnitudinea de 8,8 pe scara Richter, a lovit Peninsula Kamceatka din Rusia, fiind considerat unul dintre cele mai puternice seisme din istoria recentă. Deși evenimentul a declanșat alerte de tsunami în mai multe țări din zona Pacificului, valurile care au urmat au fost surprinzător de slabe, contrar estimărilor inițiale. Această discrepanță stârnește acum noi dileme în rândul experților în seismologie și tsunami.

Cutremurul a avut loc pe 30 iulie 2025 și a fost resimțit pe o rază vastă, afectând comunități din Rusia, Japonia, Hawaii și chiar coaste din vestul Statelor Unite. Primele estimări indicau o magnitudine de 8,0, dar analiza ulterioară a confirmat o valoare de 8,8, ceea ce îl plasează între cele mai puternice șase cutremure înregistrate vreodată. Zona Kamceatka se află pe celebrul „Inel de Foc al Pacificului", o regiune unde 80% dintre cutremurele globale au loc. Aici, placa tectonică a Pacificului avansează cu aproape 8 centimetri pe an și se ciocnește de microplaca Ohotsk, proces ce provoacă tensiuni uriașe în scoarța terestră.

Deși seismul a declanșat imediat alerte de tsunami în mai multe state din Pacific, valurile generate au fost mult sub nivelul catastrofal așteptat, ceea ce ridică noi întrebări pentru comunitatea științifică. „Când vorbim de un cutremur de asemenea intensitate, epicentrul nu este doar un punct pe hartă, ci o ruptură ce se întinde pe sute de kilometri", a explicat seismologul Steven Hicks de la University College London. Seismul s-a produs la o adâncime de aproximativ 20 de kilometri sub nivelul mării, condiții care, în mod normal, favorizează formarea unui tsunami devastator. Cu toate acestea, valurile generate au atins doar 4 metri în unele zone ale Rusiei și în jur de 1,5 metri pe coastele Japoniei și ale statului Hawaii.

Specialiștii susțin că forma fundului oceanului și relieful de coastă au jucat un rol crucial în diminuarea forței valurilor. „Chiar și un val de doar 20 de centimetri are o forță echivalentă cu 200 de kilograme", a explicat Lori Dengler, profesoară emerită de geofizică la California State Polytechnic University. Acest fenomen demonstrează că intensitatea unui tsunami nu este determinată doar de magnitudinea cutremurului, ci și de modul în care energia este transferată către apă și de particularitățile geografice ale zonei.

Cutremure de asemenea intensitate sunt extrem de rare. Ultimul seism comparabil a fost cel din Japonia, în 2011, cu magnitudinea de 9,1 grade, care a provocat tsunamiul devastator ce a dus la dezastrul nuclear de la Fukushima și la peste 15.000 de victime. „Această dublă surpriză - un cutremur uriaș și un tsunami mai slab - arată că încă avem multe de învățat despre modul în care natura eliberează energia acumulată în adâncuri", a declarat Brandon Schuck, profesor de geologie la Louisiana State University. Oamenii de știință avertizează că astfel de fenomene vor continua să se repete, iar sistemele de monitorizare și avertizare rapidă rămân esențiale pentru protejarea comunităților costiere.