Moartea cerebrală nu e moarte - confirmă un nou studiu medical internațional

Postat la: 24.08.2024 |

Un studiu internațional publicat în The New England Journal of Medicine a constatat că cel puțin un sfert dintre persoanele cu leziuni cerebrale severe, care nu pot răspunde fizic la comenzi, sunt de fapt conștiente. Deși acești oameni nu au putut, de exemplu, să ridice degetul mare când li s-a cerut, atunci când li s-a cerut să-și imagineze mișcarea au avut în mod repetat activitate cerebrală.

„Acesta este unul dintre cele mai importante studii în domeniul comei și al altor tulburări ale conștiinței", spune Daniel Kondziella, neurolog la Rigshospitalet, spitalul didactic al Universității din Copenhaga, intervievat de revista Nature, potrivit Rador Radio România, care citează studiul.

„Descoperirile indică faptul că un număr substanțial de persoane cu leziuni cerebrale care par să nu răspundă la stimuli pot auzi ce se întâmplă în jurul lor și pot chiar să folosească interfețele creier-computer (BCI) pentru a comunica", spune coordonatorul studiului, Nicholas Schiff, neurolog la Weill Cornell Medicine din New York City. BCI-urile (brain computer interfaces) sunt dispozitive implantate în capul unei persoane care captează activitatea creierului, o decodifică și o traduc în comenzi care pot, de exemplu, să miște cursorul unui computer: în esență, dispozitivul extern primește comenzi direct de la semnalele care derivă din activitatea creierului. „Ar trebui să alocăm resurse pentru a găsi acești oameni și a-i ajuta", spune profesorul Schiff.

Studiul a implicat 353 de persoane cu leziuni cerebrale cauzate de evenimente precum traume fizice, atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale. Dintre acestea, 241 nu au răspuns la niciunul dintre testele standard de receptivitate, inclusiv la cel care le cerea să ridice degetul mare; însă celelalte 112 au reușit. Toți pacienții înscriși în studiu au fost supuși unuia sau ambelor tipuri de scanări ale creierului. Prima a fost imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), care măsoară activitatea mentală în mod indirect prin detectarea oxigenării sângelui în creier. Al doilea examen la care au fost supuși a fost electroencefalografia (EEG) care folosește o cască acoperită cu electrozi pusă pe scalpul unei persoane pentru a măsura direct activitatea undelor cerebrale.

În timpul fiecărei scanări, oamenii au fost rugați să se imagineze jucând tenis, sau deschizând și închizând mâna. Comenzile se repetau continuu timp de 15-30 de secunde, apoi urma o pauză; exercițiul a fost repetat timp de șase până la opt sesiuni de comandă.

Dintre persoanele care nu au răspuns fizic, aproximativ 25% au prezentat activitate cerebrală pe parcursul întregului examen, atât prin EEG, cât și prin fMRI. Definiția medicală a capacității de a răspunde la stimuli mental, dar nu și fizici, este disocierea cognitiv-motorie. Cele 112 de persoane din studiu care au fost clasificate ca fiind receptive au reacționat ceva mai bine la testele de activitate cerebrală, dar nu cu mult: doar aproximativ 38% au arătat o activitate constantă. Acest lucru se datorează faptului că testele stabiliseră un standard foarte ridicat, spune profesorul Schiff.

Nu este prima dată când un studiu a descoperit disocierea cognitiv-motrică la persoanele cu leziuni cerebrale care nu au răspuns fizic. De exemplu, într-un articol din 2019, 15% din 104 persoane testate au prezentat acest comportament. Acest ultim studiu este însă mai amplu, iar testele au fost efectuate în șase unități medicale din patru țări: Belgia, Franța, Regatul Unit și Statele Unite.

Schiff subliniază că este important să putem identifica persoanele cu leziuni cerebrale care par să nu răspundă, dar sunt conștiente. „Vor fi oameni pe care îi putem ajuta să depășească această afecțiune", spune el, poate folosind BCI sau alte tratamente, sau pur și simplu continuând să le acordăm îngrijiri medicale.